ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1355/2023

Ședința publică din data de 24 mai 2023

Asupra cererii de revizuire:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la data de 17.01.2022 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. unic x/2022, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii a Sectorului 2, a formulat contestație împotriva deciziei de pensie nr. x/04.11.2021 emisă de Casa teritorială/sectorială de Pensii Sector 2, solicitând valorificarea perioadei lucrate în grupa a II-a de muncă între 15.01.1991-17.01.1995, precum și a adeverințelor nr. 476 și 477/2010, cu privire la veniturile atestate.

La termenul din 25.03.2022 reclamantul a arătat că înțelege să se judece cu Casa de Pensii a Municipiului București.

Prin sentința civilă nr. 2946/29.04.2022, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, s-a admis în parte acțiunea astfel cum a fost precizată, privind pe reclamantul A., și pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, a fost anulată decizia de pensie nr. x/04.11.2021 emisă de Casa teritorială/sectorială de Pensii Sector 2 București și a fost obligată intimata să emită o decizie prin care să recalculeze drepturile de pensie pentru limită de vârstă ale contestatorului și cu valorificarea veniturilor suplimentare constând în "acord global" atestate de Adeverința nr. x/25.06.2010 emisă de B. S.A. și a veniturilor constând în "acord, ore adaos, conducere, prima" atestate de Adeverința nr. x/25.06.2010 emisă de B. S.A., precum și a perioadei cuprinsă între 15.01.1991-17.01.1995, ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă astfel cum atestă Adeverința nr. x/25.06.2010 emisă de B. S.A., începând cu data de 01.09.2021. Prin aceeași sentință, a fost respinsă în rest acțiunea, ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 1294/2023 din 28 februarie 2023, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 2946/29.04.2022, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A.. A schimbat în parte sentința apelată în sensul că a înlăturat de la valorificare veniturile suplimentare constând în "acord global" atestate de Adeverința nr. x/25.06.2010 emisă de B. S.A. și a veniturilor constând în "acord, ore adaos, conducere, prima" atestate de Adeverința nr. x/25.06.2010 emisă de B. S.A., precum și a perioadei cuprinsă între 15.01.1991-15.07.1991, ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă astfel cum se atestă în Adeverința nr. x/25.06.2010 emisă de B. S.A; totodată, a păstrat celelalte dispoziții.

Împotriva deciziei nr. 1294/2023 din 28 februarie 2023, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a formulat cerere de revizuire reclamantul A., înregistrată la 20 aprilie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2022.

Temeiul legal al cererii de revizuire îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuentul a solicitat admiterea cererii formulate și rămânerea ca temeinică și legala a sentinței civile nr. 2946/2022 a Tribunalului București, secția a VIII a Civila.

Revizuentul a susținut că, probabil, dacă acesta a fost internat în spital în noaptea zilei procesului, instanța de apel a considerat că nu "o va duce prea mult" și, ca urmare, nu va mai conta cuantumul pensiei, astfel că a pronunțat "o decizie strâmbă" admițând apelul casei de pensii.

După prezentarea în sinteză a considerentelor deciziei a cărei revizuire se solicită, s-a arătat că se impune admiterea cererii de revizuire, desființarea hotărârii respective și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 2946/2022 a Tribunalului București, în ceea ce privește valorificarea sporurilor și adaosurilor atestate prin toate adeverințele angajatorului.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la perioada de muncă în grupa a II-a, pe care casa de pensii a eliminat-o din calculul pensiei, prin decizia nr. x/04.11.2021, dar pe care instanța de fond a admis-o dispunând introducerea acestei perioade atât la calculul vechimii în muncă, dar și la punctajul anual de pensii, pe când instanța de apel a redus-o cu perioada cuprinsă între 15.01.1991-15.07.1991, revizuentul a învederat următoarele:

Pe tot parcursul lucrărilor dosarului nr. x/2022, de cate ori s-a ivit ocazia, în contestație, în precizări, în răspunsul la întâmpinare și în concluziile scrise depuse, revizuentul a susținut că a precizat și a făcut dovada faptului că, fiind angajat cu contract de muncă permanent, contestatarul a deținut numai funcții de execuție de lucrări de construcții și niciodată de Director General, Director Economic sau Director Administrativ ori alte funcții în centrala societății, urmărind realizarea contractelor de execuție atât calitativ, cât și termenele dar și profitabilitatea lucrărilor. Verificările se făceau pe șantierele respective și nu din birou, mergând efectiv prin fiecare lucrare în stadiul în care se aflau, în aceleași condiții ca și muncitorii.

In aceste condiții, cererea sa trebuie să rămână admisă, iar intimata să valorifice perioada respectivă în cadrul calculului pensiei.

Având în vedere toate probele cu înscrisuri de la dosar și toate considerentele expuse, revizuentul a solicitat admiterea în totalitate a cererii de revizuire a deciziei nr. 1294/2023 a instanței de apel și admiterea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 2946/2022 a Tribunalului București și menținerea acesteia în dosarul cauzei nr. x/2022, ca fiind mai favorabilă și ținând seama de realitatea actuală.

Examinând cererea de revizuire raportat la temeiurile juridice invocate și motivele de revizuire expuse, Înalta Curte o va respinge ca inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente:

În susținerea cererii de revizuire, revizuentul A. a invocat dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

În speță, se constată că prin cererea formulată s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 1294/2023 din 28 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2022, în raport de sentința civilă nr. 2946/29.04.2022, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.

Prin sentința civilă nr. 2946/29.04.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, a fost soluționat în primă instanță un litigiu de asigurări sociale, iar prin decizia nr. 1294/2023 din 28 februarie 2023, pronunțată tot în dosarul nr. x/2022, a fost soluționat apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 2946/29.04.2022.

Așadar, atât hotărârea supusă revizuirii, cât și cea față de care se pretinde contrarietatea, sunt pronunțate în cadrul aceluiași proces, în faze procesuale diferite.

Or, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu are în vedere situația pronunțării a două hotărâri, în același proces, în stadii procesuale diferite ale acestuia. Textul are în vedere întrunirea condiției triplei identități, de părți, obiect și cauză, cu privire la două cereri de chemare în judecată distincte, soluționate în două dosare separate, în așa fel încât soluționarea celei de-a doua a adus atingere autorității de lucru judecat a soluției pronunțate în prima.

În situația din speță, această cerință nu este îndeplinită, revizuentul susținând contrarietatea deciziei definitive a instanței de apel, în raport cu sentința pronunțată în fond de prima instanță, ceea ce este inadmisibil pe calea revizuirii.

Trebuie amintit că rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; în atare situație executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Prin urmare, în cazul în care hotărârile considerate potrivnice sunt pronunțate în același dosar, aflat în diferite faze procesuale, iar nu în dosare diferite, cererea de revizuire nu poate fi primită, problema existenței unor astfel de hotărâri potrivnice punându-se numai atunci când acestea au fost pronunțate în dosare diferite.

În raport de cele anterior evocate, se reține că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele textului legal invocat și prin urmare, Înalta Curte, constată că hotărârile pretins potrivnice nu sunt contradictorii, întrucât deși au avut aceleași părți, ele au fost pronunțate în același dosar, în faze procesuale distincte, iar nu în dosare diferite.

Așadar, din examinarea hotărârilor pretins contradictorii, se constată că nu pot fi reținute elemente de contrarietate între hotărârile susținute în cererea de revizuire, astfel că în raport cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1294/2023 din 28 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2023.