ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1354/2023

Ședința publică din data de 24 mai 2023

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 05.07.2022, sub nr. x/2022, revizuenta Direcția Generala De Protecție Internă (DGPI), în contradictoriu cu intimatul A., în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1, 5 si 8, art. 192 coroborate cu art. 148-151 și art. 194-195 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 333A/10.02.2022, pronunțate în dosarul nr. x/2021, de către Tribunalul București, prin care a solicitat instanței admiterea cererii de revizuire și, în consecință, schimbarea în tot a hotărârii atacate.

În sinteză, revizuentul a solicitat să se admită acțiunea, întrucât decizia civilă nr. 333/10.02.2022, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. x/2021, este contradictorie în raport cu sentința civilă nr. 866/11.10.2018, pronunțată de Tribunalul Argeș, rămasă definitivă prin decizia nr. 447/R/22.03.2019, dată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2017; ca o consecință a solicitat modificarea hotărârii ulterioare, în sensul acordării drepturilor salariale, așa cum au fost stabilite de către Curtea de Apel Pitești, prin Decizia nr. 447/22.03.2019, respectiv diferențele salariale între drepturile stabilite la nivel maxim al funcției si drepturile salariale ce i-au fost efectiv plătite, prin raportare la o persoană de referință din cadrul unității care îndeplinea aceleași condiții cu acesta.

A arătat că prin decizia a cărei revizuire se solicită instanța de apel nu face altceva decât să reia cele reținute de către instanța de fond, precizând în mod eronat că apelanta-contestatoare "nu a administrat dovezi cu privire la greșita aplicare a legii privind coeficienții și calculul defectuos al expertului" și că "nu a putut proba cele solicitate".

În acest context a arătat instanței faptul că unitatea a susținut și demonstrat pe tot parcursul procesului, faptul că punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 866 din 11.10.2018, pronunțată de Tribunalul Argeș, modificată prin decizia nr. 447/R/22.03.2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2017, a fost făcută cu respectarea prevederilor legale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice.

De asemenea, unitatea a arătat în repetate rânduri că stabilirea salariului maxim al funcției deținute de către intimat nu necesită o expertiză, ci se face prin identificarea unor persoane care în perioada de referință aveau aceeași funcție, același grad și aceeași gradație, desfășurându-și activitatea în aceleași condiții, însă beneficiază de drepturi salariale mai mari decât persoana vizată, aducând astfel drepturile salariale ale intimatului la nivelul superior identificat.

Cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire și încadrarea acesteia în situațiile limitativ prevăzute de lege, a menționat că în cuprinsul art. 129, cu referire la art. 126 din Constituția României, a fost prevăzut principiul potrivit căruia părțile interesate pot apela la protecția judiciară a drepturilor subiective încălcate, oferită imparțial de către instanțele competente, în cadrul sistemului procesului civil, prin care a fost reglementat dreptul examinării cauzei în două grade de jurisdicție.

Mai mult, legea procesual-civilă a reglementat și posibilitatea reconsiderării situației juridice prezumată ca autentică prin hotărâre judecătorească irevocabilă, ce are ca atribut specific și exclusiv autoritatea de lucru judecat, prin exercitarea căilor extraordinare de atac în condiții precis și limitativ determinate.

Prin încheierea din 25.10.2022, Tribunalul București, secția a III-a civilă, printre altele, a dispus disjungerea și formarea unui nou dosar în ceea ce privește dispozițiile punctului 8 al art. 509 alin. (1) C. proc. civ. cu același obiect, respective revizuire având aceleași părți.

Astfel, cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. x/2022.

Prin decizia civilă nr. 3064 A din 22 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cauzei privind cererea de revizuire formulată de revizuenta Direcția Generală de Protecție Internă(DGPI) în contradictoriu cu intimatul A. împotriva deciziei civile nr. 333A/10.02.2022, pronunțate de Tribunalul București, secția V-a civilă, în dosarul nr. x/2021, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La 21 aprilie 2023, cererea de revizuire, astfel declinată, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub același număr de dosar.

La 16.05.2023, intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat autoritatea de lucru judecat și excepția tardivității.

La 23 mai 2023, revizuenta a transmis răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimat, ca neîntemeiate, și admiterea cererii de revizuire.

Cu privire la excepția tardivității, revizuenta a susținut, în esență, următoarele:

Revizuenta nu avea posibilitatea formulării cererii de revizuire în termen de o lună de la data pronunțării celei din urmă hotărâri, deoarece soluția instanței de apel pe portalul instanțelor de judecată menționa doar respingerea apelului pe care l-a formulat, nefiind astfel în măsură să ia cunoștință de întreaga soluție pronunțată în cauză.

În acest context, după comunicarea deciziei civile nr. 333 din 10.02.2022 de către Tribunalul București și analizarea acesteia, s-a constatat că instanța a dispus acordarea diferențelor salariale, așa cum au fost calculate prin Raportul de expertiză.

Anterior, prin decizia civilă nr. 447 din 22.03.2019, Curtea de Apel Pitești a stabilit în sarcina revizuentei obligația de a calcula drepturile salariale la nivel maxim al funcției deținute de reclamant în cadrul DGPI în perioada de referință, prin raportare la prevederile legislației de egalizare a salarizării personalului plătit din fonduri publice, și de a achita acestuia diferențele rezultate dintre drepturile salariale stabilite la nivelul maxim al funcției deținute și drepturile salariale ce i-au fost efectiv plătite.

Așadar, prin cele două decizii pronunțate, instanțele au stabilit în mod diferit obligația ce revine revizuentei. Astfel, prin decizia nr. 447/22.03.2019 s-a stabilit acordarea drepturile salariale la nivel maxim al funcției deținute de reclamant în cadrul DGPI, iar prin decizia nr. 333/10.02.2022 s-a stabilit acordarea drepturilor salariale la nivelul maxim prevăzut de lege prin raportare la un coeficient de ierarhizare ca nu a fost niciodată aplicat în plată.

În acest sens, revizuenta a arătat că stabilirea drepturilor salariale la nivelul maxim al funcției deținute, astfel cum a obligat Curtea de Apel Pitești, nu se poate realiza fără identificarea unor persoane din cadrul instituției, care în perioada de referință să fi avut aceeași funcție, grad, gradație și să își fi desfășurat activitatea în aceleași condiții cu persoana vizată, fiind salarizate la un nivel superior.

În concluzie, față de excepția tardivității, revizuenta s-a apărat susținând că s-a aflat în imposibilitatea formulării unei cereri de revizuire în termen de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri atâta timp cât nu se cunoșteau soluțiile date de instanța de judecată.

Examinând cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport de excepția de tardivitate invocată de instanță, din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, față de caracterul său peremptoriu și de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cu referire la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a o respinge, ca tardivă, pentru următoarele considerente:

Cererea dedusă judecății de față, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., are ca obiect revizuirea deciziei civile nr. 333A din 10 februarie 2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2021, pentru contrarietate de hotărâri.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În conformitate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs, iar potrivit alin. (2) hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a mai exercita calea de atac.

În conformitate cu art. 185 alin. (1) C. proc. civ. "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Înalta Curte a reținut, în acest context, că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor statuate de lege reprezintă una dintre consecințele principiului dreptului persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, stabilit de art. 6 paragraf 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Instituirea unor termene procesuale servește atât unei mai bune administrări a justiției, cât și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.

În cauză, ultima hotărâre judecătorească, dintre cele pretins potrivnice, este decizia civilă nr. 333A din 10 februarie 2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

Înalta Curte constată că, potrivit actelor dosarului, cererea de revizuire a fost înregistrată ințial, sub nr. x/2022, pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 05.07.2022, iar, la prezentul dosar de revizuire, format după disjungere, nu se află atașată dovada transmiterii cererii către instanță.

În acest context, Înalta Curte constată că, prin susținerile expuse în răspunsul la întâmpinare, în sensul imposibilității de a declara calea de atac, determinată de faptul că a fost împiedicată să ia cunoștință de considerentele care au stat la baza deciziei a cărei revizuire se solicită, înainte de comunicarea acesteia, revizuenta recunoaște împrejurarea nedeclarării căii extraordinare de atac a revizuirii în termenul prevăzut de lege, respectiv 30 de zile de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Așa fiind, față de susținerile revizuentei din răspunsul la întâmpinare și văzând data înregistrării acesteia la instanță, respectiv 5.07.2022, Înalta Curte constată că cererea de revizuire pendinte nu a fost formulată în termen, fiind astfel depășit termenul de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termen care a început să curgă de la rămânerea definitivă a ultimei hotărâri, respectiv 10 februarie 2022 și s-a împlinit la 10 martie 2022.

În consecință, Înalta Curte constată că revizuenta nu și-a îndeplinit obligația de a exercita dreptul procesual în cadrul termenului stabilit de lege, astfel încât în raport de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta DIRECȚIA GENERALĂ DE PROTECȚIE INTERNĂ (DGPI) împotriva deciziei civile nr. 333A din 10 februarie 2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2023.