ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1289/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta a arătat că în anul 2019, în baza contractului de colaborare nr. x din 22.02.2018, a achiziționat de la Agenția Europa Travel S.R.L. București servicii turistice, însă urmare pandemiei au fost sistate toate plecările și au fost stornate toate sumele încasate, situație ce a presupus renunțarea la contractul de prestări servicii. D. S.R.L., prin operatorul B. S.R.L., care a preluat activitatea acesteia, a refuzat acordarea de vouchere.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1359, art. 1381, art. 1385, art. 1386, art. 1388, art. 1373-1376 și art. 2199-2141 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 2 din 3 ianuarie 2023, pronunțată de Judecătoria Câmpina, secția civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocate de B. S.R.L. și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 2 București.

Având în vedere cauza cererii de chemare în judecată, respectiv atragerea răspunderii contractuale a pârâtelor, instanța a reținut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., ci prevederile art. 107 din același cod.

Totodată, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 126 C. proc. civ., întrucât la art. VIII din contractul de colaborare nr. x din 22.02.2018 părțile au prevăzut că litigiile se vor soluționa la instanța civilă de la sediul tur-operatorului, E. S.R.L., cu sediul în sectorul 2.

De asemenea, a mai reținut că în soluționarea cererii în materie de asigurări sunt incidente și dispozițiile art. 115 alin. (1) pct. 1 și 3 C. proc. civ., potrivit cărora sunt competente instanțele în circumscripția cărora se află sediul asiguratului, respectiv a agenției de turism, și locul producerii riscului asigurat, respectiv sediul agenției tur-operator.

Prin urmare, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 2 București.

Prin sentința civilă nr. 3468 din 28 martie 2023, pronunțată de Judecătoria Sector 2 București, secția civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de reclamantă și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competență a fost suspendată din oficiu judecata cauzei și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a fost întemeiată și pe răspundere civilă delictuală, instanța a reținut că în cauză competența teritorială este alternativă, fiind competente deopotrivă atât instanța în a cărei circumscripție își au sediul pârâtele, respectiv sector 2 și 3 din București, cât și instanța în a cărei circumscripție s-a produs prejudiciul, respectiv sediul reclamantei din Mun. Câmpina.

În continuare, reținând că atât Judecătoria Câmpina, cât și Judecătoria Sectorului 2 București erau competente teritorial alternativ conform art. 107 și art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., reclamanta, în temeiul art. 116 din același cod, a ales să învestească Judecătoria Câmpina cu soluționarea cererii sale de chemare în judecată.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Câmpina și Judecătoria Sector 2 București, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei pendinte în favoarea Judecătoriei Câmpina, pentru următoarele considerente:

În cauză, reclamanta a învestit instanța de judecată cu o acțiune în răspundere civilă delictuală complexă, prin care a solicitat plata de despăgubiri constând în suma achitată agenției de turism pentru pachetul turistic contractat, atât de la agenția tur-operatoare, care a preluat activitatea agenției de turism, cât și de la asigurătorul acesteia.

Prin urmare, despăgubirile solicitate de reclamantă de la agenția tur-operatoare, care a preluat activitatea agenției de turism, derivă dintr-o acțiune în răspundere civilă delictuală, întemeiată pe dispozițiile art. 1349 și art. 1357 C. civ., iar de la asigurătorul agenției de turism, pe cele din art. 2199 și urm. din același cod.

Este de menționat că regula de drept comun în materia competenței teritoriale este prevăzută la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Pe de altă parte, legiuitorul a înțeles să reglementeze pentru anumite situații o competență teritorială alternativă, astfel încât, pe lângă instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe.

În acest sens, C. proc. civ. îi conferă posibilitatea părții reclamante să își valorifice dreptul de despăgubire izvorât din fapte delictuale, uzând de competența teritorială alternativă oferită de art. 113 alin. (1) pct. 9 din cod, în raport cu locul săvârșirii faptei ilicite sau locul producerii prejudiciului. În speță, reclamanta a avut în vedere locul producerii prejudiciului de la sediul acesteia din Mun. Câmpina.

Totodată, în ceea ce privește cererea de despăgubire formulată împotriva asigurătorului agenției de turism, se reține incidența normelor de competență alternativă prevăzute în materie de asigurări, respectiv a dispozițiilor art. 115 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora cererea de despăgubiri se va putea face și la instanța în circumscripția căreia se află sediul asiguratului, respectiv al agenției de turism din Sectorul 2, București.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., reclamanta are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În cauză, se constată că reclamanta a ales să sesizeze instanța de la locul producerii prejudiciului, respectiv sediul reclamantei, care se află în Mun. Câmpina și, în consecință, prin alegerea făcută, în considerarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., anterior evocate, a învestit, în mod legal, Judecătoria Câmpina, care nu a aplicat corect regulile de competență pentru cererile privind obligații izvorâte din fapte delictuale.

În urma alegerii instanței în circumscripția căreia s-a produs prejudiciul, Judecătoria Câmpina nu mai putea să dispună declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea instanței competente alternativ, respectiv Judecătoria Sectorului 2 București, ca instanță în circumscripția căreia se află sediul asiguratului - agenția de turism.

În raport de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală, în favoarea Judecătoriei Câmpina, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2023.