ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 657/2023

Ședința publică din data de 27 aprilie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea calificată, inițial, ca fiind contestație la executare și daune morale, înregistrată pe rolul Judecătoriei Buhuși, la data de 01.08.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a arătat că înțelege să o cheme în judecată pe pârâta B. S.A. pentru a fi obligată să-i achite daune morale în cuantum de 10.000 RON.

În motivarea în fapt, reclamantul a arătat că a fost contactat de către C. și informat că s-a început urmărirea unui debit în valoare de 909 RON provenit dintr-un contract încheiat cu B.. A învederat că nu are cunoștință despre niciun astfel de contract, neavând, în prezent, abonament de telefonie la B.. Mai mult, un eventual debit este prescris, nefiind notificat cu privire la existența acestuia timp de 7 ani.

Prin sentința civilă nr. 725 din data de 24 noiembrie 2022 pronunțată de Judecătoria Buhuși, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocate de societatea pârâtă și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de reclamantul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că a fost învestită cu o cerere ce vizează executarea unui contract, astfel încât competența aparține instanței în circumscripția căreia se găsește sediul pârâtei, respectiv Judecătoriei Sector 1 București.

Prin sentința civilă nr. 2496 din data de 15 martie 2023, Judecătoria Sector 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuși. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că scopul urmărit de reclamant este acela de a nu fi urmărit pentru debitul de 909 RON, după mai mult de 7 ani de la încheierea contractului. Prin urmare, obiectul cererii sale nu poate fi decât acțiune în constatarea prescripției dreptului de creanță, capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale fiind accesoriu.

În acest sens, a apreciat că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., care reglementază o competență alternativă, în cazul cererilor având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

Întrucât reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul său, competența acesteia devine exclusivă, neputând fi înlăturată, ulterior, de către părți sau instanță, din oficiu.

De aceea, Judecătoria Sectorului 1 București și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Buhuși, de la domiciliul reclamantului.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Buhuși îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Reclamantul A. a promovat o acțiune în constatare declaratorie, care are ca obiect principal constatarea inexistenței unei obligații, urmărind să obțină o hotărâre judecătorească care să ateste imposibilitatea executării sale silite, prin intervenirea prescripției extinctive.

Ambele instanțe, care s-au pronunțat asupra competenței, au sesizat că nu au fost învestite cu o contestație la executare, neexistând acte de executare supuse controlului judiciar, ci cu o cerere care vizează un raport juridic contractual ale cărui efecte ar fi încetat, în opinia reclamantului.

Conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Buhuși și Judecătoria Sector 1 București a fost generat de calificarea raportului juridic dedus judecății și de normele procedurale aplicabile.

Înalta Curte reține că, din actele depuse la dosar, rezultă că între părți se pretinde că a existat cel puțin un contract de prestări servicii telefonie mobilă, contract care intră sub incidența legislației privind protecția consumatorului.

Părțile implicate au calitatea de consumator și profesionist, în sensul dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 potrivit cu care "(1) Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.(2) Prin profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia."

Astfel, raportul juridic dedus judecății are la bază convenția încheiată între un profesionist și un consumator.

Obiectul cererii vizează executarea contractului, reclamantul apreciind că eventualele sale obligații, astfel cum sunt pretinse de partea adversă, ar fi devenit imperfecte, imposibil de executat pe calea executării silite. De asemenea, acesta se pretinde prejudiciat de conduita societății pârâte și solicită antrenarea răspunderii acesteia, solicitând daune morale în cuantum de 10.000 RON.

Art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prevede că "(1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: […] 8. instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor"

Prin urmare, în cererile având ca obiect executarea sau încetarea contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor, este competentă și instanța domiciliului consumatorului. Astfel, textul de lege stabilește o competență teritorială alternativă în favoarea consumatorului, în raport cu profesionistul, atunci când ambele părți au domiciliul sau sediul pe teritoriul României.

În cauza pendinte, reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul său, învestind Judecătoria Buhuși, astfel încât competența acesteia a devenit exclusivă, neputând fi înlăturată, ulterior, de către părți sau instanță, din oficiu.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuși.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuși.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 aprilie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.