ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1132/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1132/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 10 mai 2023
Analizând actele de la dosar și decizia atacată, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, secția Civilă, la 22.02.2019, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la restituirea sumei de 81.872,60 RON, reprezentând diminuarea prețului în baza art. 7.5 din contractul de servicii nr. x/04.04.2017.
La 12.06.2019, reclamanta și-a modificat cererea, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 70.000 euro, la care se adaugă TVA, adică suma de 374.850 RON, pretinsă în temeiul facturii nr. x/21.08.2017.
Prin sentința civilă nr. 8994/04.09.2019, Judecătoria Craiova, secția Civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
La 28.10.2019, pârâta a formulat cerere reconvențională, solicitând instanței să constate încetarea contractului nr. x/04.04.2017 prin denunțarea unilaterală și să oblige reclamanta-pârâtă la plata sumei de 107.100 euro (cu TVA inclus), reprezentând diferență preț contractual, a sumei de 107.100 euro, penalități de întârziere - calculate începând cu 03.02.2018, conform art. 13.1. din contract, în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere -, a sumei de 7.140 RON, reprezentând servicii prestate, pentru care a fost emisă factura nr. x/02.10.2017 și a cheltuielilor de judecată, precum și la restituirea biletului la ordin seria x nr. x, în valoare de 481.950 RON.
Prin sentința nr. 165/15.11.2021, Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă a respins cererea principală și a admis în parte cererea reconvențională; a constatat încetat contractul de prestări servicii nr. x/04.04.2017 și a obligat reclamanta pârâtă la plata sumei de 59.446 Euro, a sumei de 38.721 RON - penalități de întârziere, calculate de la 03.03.2018 până la 01.04.2019 -, a sumei de 7.140 RON, reprezentând servicii prestate, a sumei de 13.003 RON, cheltuieli de judecată și, totodată, a obligat-o la restituirea biletului la ordin seria x nr. x
Împotriva sentinței civile nr. 8994/04.09.2019, pronunțată de Judecătoria Craiova, secția Civilă și a sentinței nr. 165/15.11.2021, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, a declarat apel reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L., care a fost respins prin decizia nr. 221/21.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta-pârâtă S.C. A. S.R.L., solicitând modificarea deciziei recurate și admiterea apelului său.
Prin memoriul de recurs, a solicitat, în primul rând, în temeiul art. 186 alin. (1) C. proc. civ. repunerea în termenul de declarare a recursului.
Autoarea recursului a arătat că instanța de apel nu s-a pronunțat pe cererea de repunere pe rol pe care o formulase, în temeiul art. 400 C. proc. civ., susținând că aceasta era întemeiată, atât din perspectiva imposibilității de prezentare a apărătorului său, cât și al notei de probatorii pe care o formulase.
În continuare, a invocat pronunțarea de către instanța de apel a unei hotărâri nelegale, prin încălcarea competenței materiale a Tribunalului Dolj stabilită de art. 106 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea, a criticat nepronunțarea instanței de fond asupra capătului de cerere vizând obligarea pârâtei la restituirea sumei de 15.000 euro, reprezentând discount contractual.
O altă critică a vizat starea de fapt, în sensul că în mod greșit a reținut instanța de apel că proiectul tehnic a fost depus la și analizat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Un ultim motiv de casare s-a referit la greșita interpretare a art. 11.2 și 11.3 din contractul de prestări servicii nr. x/04.04.2017 încheiat de părțile litigante.
La 27.10.2022, în cursul procedurii de regularizare a recursului, a fost înregistrată la dosar poziția procesuală a C.., administrator judiciar al recurentei, care, atașând încheierea pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2022, a arătat că își însușește acțiunea formulată de debitoare, iar în conformitate cu art. 115 din Legea nr. 85/2014 și că aceasta nu mai datorează taxa de timbru.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 16.12.2022, intimata a invocat nulitatea recursului, în temeiul art. 485 raportat la art. 185 C. proc. civ., ca tardiv formulat și pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
La termenul din 10.05.2023, Înalta Curte a respins cererea de repunere în termenul de declarare a recursului, cu motivarea cuprinsă în practicaua prezentei decizii.
Analizând excepția invocată de intimată, în raport cu actele dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ., "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2) - (4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.", iar potrivit art. 185 alin. (1) din același act normativ "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Înalta Curte reține că decizia nr. 221/21.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a fost comunicată reclamantei S.C. A. S.R.L. la 19.05.2022, astfel încât termenul de declarare a recursului s-a împlinit la 19.06.2022, o zi de duminică, atrăgând incidența art. 181 alin. (2) C. proc. civ., în sensul prelungirii termenului până în 20.06.2022, o zi de luni.
Cum recursul a fost depus la instanța a cărei hotărâre se atacă la 22.08.2022, rezultă că acesta a fost exercitat cu nerespectarea termenului reglementat de art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ., împrejurare care determină incidența art. 185 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia nerespectarea termenului stabilit pentru exercitarea unui act procedural atrage decăderea părții din dreptul de a valorifica dreptul procesual, actul afectat de acest viciu fiind lovit de nulitate.
Obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit art. 6 paragraf 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor termene procedurale servind unei juste și previzibile administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.
În aceste condiții, dând eficiență dispozițiilor legale sus-enunțate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca tardiv.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., constatând culpa procesuală a recurentei-reclamante o va obliga la plata cheltuielilor de judecată efectuate intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., în sumă de 3.000 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar provizoriu C..
împotriva deciziei nr. 221/21.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.
Obligă recurenta-reclamantă la plata către intimatul-pârât S.C. B. S.R.L. a sumei de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 mai 2023.