ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1035/2023

Ședința publică din data de 2 mai 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la data de 7 septembrie 2022, sub nr. de dosar x/2022, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H. și I. au solicitat obligarea pârâtei J. S.A., în calitate de asigurător de răspundere civilă obligatorie, la plata de daune materiale și morale, astfel: pentru A., 200.000 euro, daune morale și 1.101,38 euro, daune materiale, pentru B., 200.000 euro, daune morale și 1/4 din veniturile pe care dedatul le realiza sau din salariul mediu pe economie, lunar, începând cu data producerii accidentului, cu titlu de daune materiale, pentru C., 200.000 euro, daune morale, pentru D., 200.000 euro, daune morale și 6.120 RON, respectiv 555 RON, daune materiale, pentru E., 150.000 euro, daune morale, pentru F., 150.000 euro, daune morale, pentru G., 150.000 euro, daune morale, pentru H., 50.000 euro, daune morale, respectiv 260 RON și contravaloarea salariului realizat sau a salariului mediu pe economie, lunar, începând cu data producerii accidentului, cu titlu de daune materiale, pentru I., 100.000 euro, daune morale, respectiv 130 RON și contravaloarea salariului realizat sau a salariului mediu pe economie, lunar, începând cu data producerii accidentului, cu titlu de daune materiale.

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Harghita cu privire la reclamanții A., B., C., D., E., F. și G.. Prin încheierea pronunțată la data de 23 noiembrie 2022 s-a dispus disjungerea cererii formulate de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. în contradictoriu cu pârâta J. S.A. și formarea unui nou dosar, înregistrat sub nr. x/2022. Prin sentința civilă nr. 1352 din 25 noiembrie 2022 în dosarul nr. x/2022 Tribunalul Harghita, secția Civilă a admis excepția de necompetență teritorială invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. în favoarea Tribunalului Covasna. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că reclamanții au domiciliul în județul Covasna, drept pentru care sunt incidente dispozițiile art. 115 alin. (3) C. proc.

civ., potrivit cărora, competența se stabilește prin raportare la domiciliul reclamantului. 2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna, secția Civilă, la data de 4 ianuarie 2023, sub același număr de dosar, iar la termenul de judecată din 9 februarie 2023 instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Covasna și a reținut cauza spre soluționare pe excepție. A fost amânată pronunțarea la data de 14 februarie 2023. Prin sentința civilă nr. 159 din 14 februarie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022 Tribunalul Covasna, secția Civilă - Completul de fond specializat în soluționarea cauzelor în materiile civil, litigii cu profesioniști, minori și familie și proprietate intelectuală a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

De asemenea, constatând existența conflictului negativ de competență, a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că pretențiile reclamanților sunt întemeiate pe obligația de răspundere civilă obligatorie a asigurătorului, fiind în prezența unei competențe teritoriale alternative, fie cea de la sediul pârâtului, fie cea de la domiciliul reclamanților. S-a apreciat, de asemenea, că sunt îndeplinite condițiile participării procesuale, potrivit art. 59 C. proc. civ., drepturile deduse judecății atât de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., a căror cerere a fost disjunsă din dosarul nr. x/2022, formând obiectul dosarului nr. x/2022, cât și drepturile deduse judecății de către reclamanții H. și I., ce fac obiectul dosarului inițial nr. x/2022, au aceeași cauză, izvorând din obligația de răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate ca urmare a aceluiași eveniment rutier.

S-a arătat că alegerea competenței, potrivit art. 116 C. proc. civ., aparține reclamanților, astfel încât, Tribunalul Harghita, ca instanță aleasă de reclamanți este instanța competentă teritorial să soluționeze cauza în raport de toți reclamanții indicați în preambulul cererii de chemare în judecată. 3. Cauza a fost inregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 22 martie 2023. Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Tribunalul Harghita, secția Civilă și Tribunalul Covasna, secția Civilă - Completul de fond specializat în soluționarea cauzelor în materiile civil, litigii cu profesioniști, minori și familie și proprietate intelectuală, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc.

civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalul Harghita, secția Civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H. și I. au sesizat instanța cu o acțiune în pretenții, solicitând obligarea J. S.A. la plata de daune materiale și morale, în baza poliței de asigurare RCA emise în calitate de asigurător de răspundere civilă obligatorie, ca urmare a prejudiciului cauzat prin același eveniment rutier. Potrivit regulii de drept comun în materia competenței teritoriale, înscrise la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În cauză, având în vedere că reclamantii au promovat o acțiune în despăgubiri, aparținând materiei asigurărilor, devin incidente dispozițiile art. 115 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o competență teritorială alternativă în favoarea instanțelor în a căror circumscripție se află domiciliul asiguratului, bunurile asigurate sau locul unde s-a produs riscul asigurat, respectiv ale art. 115 (3) C. proc. civ., în acord cu care, în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terțul prejudiciat poate introduce acțiune directă și la instanța domiciliului sau, după caz, a sediului său. Or, în caz de competentă teritorială alternativă, alegerea instanței competente aparține reclamantului, potrivit art. 116 C. proc.

civ.. În alți termeni, în toate cazurile de competență alternativă, reclamantul are dreptul să aleagă instanța competentă iar, odată învestită una dintre instanțele competente teritorial, opțiunea reclamantului nu poate fi contestată, prin introducerea acțiunii stabilindu-se în mod definitiv competența teritorială a respectivei instanțe. Așa fiind, se reține că, în raport cu domiciliul reclamanților H. și I., situat în Harghita, cererea de chemare în judecată formulată împreună de către persoanele prejudiciate prin același eveniment rutier a fost introdusă la Tribunalul Harghita.

În ceea ce-i privește pe reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., al căror domiciliu se află în Covasna, se constată că aceștia au formulat cerere de chemare în judecată împreună cu H. și I., drepturile pretinse de către toți reclamanții au aceeași cauză, decurgând din obligația corelativă de răspundere pentru același eveniment rutier, fiind, de asemenea, într-o strânsă legătură, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 59 C. proc. civ. Având în vedere că reclamanții formează un consorțiu procesual activ și ținând seama de dispozițiile art. 116 C. proc. civ., în acord cu care reclamanții au facultatea de a alege instanța competentă dintre mai multe instanțe deopotrivă competente din punct de vedere teritorial, se reține că în mod corect a fost adresată acțiunea în pretenții Tribunalului Harghita.

Acest tribunal, sesizat inițial ca urmare a opțiunii reclamanților, a fost în mod legal învestit, fiind instanța competentă să soluționeze cauza cu privire la toți reclamanții indicați în preambulul cererii de chemare în judecată. Prin urmare, instanța nu mai poate să se dezînvestească prin declinarea competenței de soluționare a cauzei, din oficiu sau la cererea pârâtei. Se impune în final și argumentul că disjungerea este o măsură procesuală ce poate fi luată pentru buna administrare a judecății, însă dispunerea acestei măsuri nu atrage necompetența instanței, cauza disjunsă rămânând în competența instanței legal învestite material și teritorial. Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secția Civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 mai 2023.