CtEDO 09.11.2023 Auto

M.C. AND F.S.B. v. AZERBAIJAN

RESPONDENT
AZE
HOTĂRÂRE
09.11.2023
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
M.C. AND F.S.B. v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2023)
HUDOC · oficial

CINTIMEA SECȚIUNE DECIZIE Depuneri nr. 8143/18 și 8283/18 M.C. împotriva Azerbaidjanului și a F.S.B. împotriva Azerbaidjanului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 9 noiembrie 2023 în calitate de comitet al comitetului compus din: Stéphanie Mourou-Vikström , Președintele Lado Chanturia, Mattias Guyomar , judecători și Sophie Piquet, grefier adjunct al secțiunii interioare, având în vedere: cererile împotriva Republicii Azerbaidjan depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către reclamanții enumerați în tabelul anexat („reclamanții”), la diferitele date indicate în acest articol; hotărârea președintelui secțiunii de a-i da doamnei Nasirli permite să reprezinte reclamantul în acțiunea dinaintea Curții (art. 36 § 4 litera (a) amendă din Regulamentul de procedură), hotărârea de a notifica plângerile referitoare la articolele 3, 5 litera (f) și 13 din Convenția către Guvernul Azerbaigian („Guvernul”), reprezentate de agentul lor, dl Ç. hotărârea de a acorda prioritate (art. 41 din Regulamentul Curții) cererilor; hotărârea de a acorda reclamanților anonimitatea în temeiul articolului 4 și al articolului 33 § 2 din Regulamentul Curții; observațiile părților; după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamanții sunt cetățeni turci care au rezistat în Azerbaidjan din motive profesionale la momentul evenimentelor. În 2017, Türkiye a solicitat extradarea lor în raport cu încercarea de lovitură de stat în 2016. Reclamanții au susținut în special riscul de maltratare în cazul extradiției. Guvernul a specificat că reclamanții nu au fost niciodată arestați. Cerere nr. 8143/18, M.C. La 5 februarie 2018, reclamantul s-a dus la secția de poliție din Baku, la o scrisoare de invitație și a fost interogat în legătură cu cererea de extrădare menționată anterior. Reclamantul a fugit după acest eveniment și reprezentantul său a indicat că nu a putut ajunge la el începând cu 8 februarie 2018. Reprezentantul a indicat că s-a stabilit aparent prin intermediul membrilor familiei reclamantului că aceasta din urmă a traversat ilegal granița în Georgia și a solicitat azil în această țară, în care rezidă în prezent. Cererea nr. 8283/18, F.S.B. La 14 iulie 2017, autoritățile azerbaiyane au respins cererea de azil a reclamantului. Solicitațiile sale ulterioare cu privire la această decizie administrativă au fost respinse cu decizia finală a Curții Supreme la 6 iunie 2018. Reprezentantul reclamantului a indicat că a stabilit contactul ei în 2020 cu reclamantul că acesta din urmă a traversat ilegal granița către Georgia și s-a dus la Canada, unde locuiește în prezent. EVALUAREA TRIBUNALULUI având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. Curtea consideră inutilă să se concentreze pe excepțiile guvernului în ceea ce privește validitatea cererilor, deoarece consideră că cererile sunt inadmisibile din motivele următoare. În ceea ce privește plângerea în temeiul articolului 3, Curtea reiterează că, în cazurile în care reclamanții s-au confruntat cu expulzare sau extrădare, ei nu au putut pretinde că sunt „victima” a unei măsuri care nu au fost aplicabile (a se vedea Etanji c. Franța (dec.), nr. 60411/00, 1 martie 2005, Abdi Ahmed și alții c. Malta (dec.), nr. 43985/13, §§§ 80 și 81, 16 septembrie 2014). Substanța cazurilor prezente se bazează pe riscul de extrădare a reclamanților de către statul reclamant. Cu toate acestea, acest lucru nu mai este un temei legitim, deoarece reclamanții locuiesc în Georgia și, respectiv, Canada. De asemenea, ambele reclamanți nu au fost niciodată arestați, în ciuda cererilor de extrădare menționate mai sus. 10. În consecință, reclamanții nu pot pretinde că sunt o „victima” a presupuselor încălcări ale articolelor 3 și 5 lit. (f) din Convenție. Rezultă că această parte a cererilor este întemeiată în mod evident și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§§ 3 lit. (a) și 4 din Convenție. 11. Curtea consideră, de asemenea, că reclamanții nu au nicio cerere în sensul articolului 13 din Convenție (a se vedea Rodić și alții c. Bosnia și Herțegovina , nr. 22893/05 , § 82, 27 mai 2008 ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Curtea subliniază, de asemenea, faptul că reclamanții pot introduce o nouă cerere în cazul în care circumstanțele impun astfel (a se vedea Shenturk și alții c. Azerbaidjan nr. 41326/17 și alți 3 alți, 10 aprilie 2022). Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor; declara cererile inadmisibile. Stéphanie Mourou-Vikström Președintele adjunct al Registrului interimar Apendicele Listea cazurilor: nr. cerere nr. Denumirea cazului Lodged on Solicitant’s Year of Nasce Nationality Reprezentat de 8143/18 M.C. c. Azerbaidjan 13/02/2018 1955 Turk Asim NASIRLI 8283/18 F.S.B. Azerbaidjan 14/02/2018 1958 Turk Asima NASIRLI

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă