ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 738/2023

Ședința publică din data de 14 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea formulată și înregistrată la data de 27.06.2018 pe rolul Curții de Apel București –Secția a VIII-a Contecios Administrativ și Fiscal sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Timiș și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună:

1) recunoașterea stării de discriminare în care se află reclamanții, din punct de vedere salarial, în raport cu personalul auxiliar de specialiate din cadrul Curții de Apel Bacău, Curții de Apel București și Curții de Apel Ploiești, care depășesc limita prevăzută de art. 25 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice care beneficiază de sporuri în procent de 45%, mod de calcul recunoscut ca fiind corect de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale, prin adresa nr. x/28.02.2018 și agreat de reprezentanții Curții de Conturi a României, în ceea ce privește cuantumul sporurilor aplicate, dar care nu a fost aplicat și la nivelul Judecătoriei Oravița,

2) revocarea Deciziei nr. 18/RU din data de 06.02.2018 emisă de președintele Curții de Apel Timișoara și emiterea unei noi decizii de încadrare și salarizare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Oravița cu respectarea prevederilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a principiului nediscriminării prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituția României, precum și a dispozițiilor prevăzute în Decizia nr. 23/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezelgarea unor chestiuni de drept, în sensul stabilirii drepturilor de indemnizație cu luarea în considerare a tuturor sporurilor în procentul legal (în total de 45 %) respectiv acordarea, pe lângă sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 15 % și a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% din indemnizația de încadrare, a sporului pentru păstrarea confidențialității, în procent de 5% din indemnizația de încadrare,

3) uniformizarea modului de calcul al salariilor pentru desfășurarea activității în aceleași condiții de vechime în muncă și în funcție, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 23/2016 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, începând cu data de 01.01.2018, în ceea ce privește cuantumul sporurilor aplicate, în baza Legii nr. 153/2017,

4) repararea prejudiciului produs, prin acțiunea pârâților, până la data încetării stării de discriminare, constând în plata diferenței dintre suma care ni s-a plătit efectiv și suma care ar fi trebuit să se plătească fiecăruia, conform salariului brut lunar, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației brute lunare precum și a cuantumului sporurilor de risc și suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidențialitate și a sporului pentru condiții deosebite de muncă cuvenite, astfel cum au fost stabilite de Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel București și Curtea de Apel Ploiești,

5) obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Timiș la plata sumelor reprezentând aceste diferențe pentru perioada 1 ianuarie 2018 și pentru viitor

6) actualizarea sumelor stabilite mai sus, cu indicele de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică și prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligații de plată privind diferențele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenței plății sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanților (datele la care s-au efectuat plățile indemnizațiilor reclamanților) până la plata efectivă a sumelor cuvenite solicitate anterior.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 5148 din data de 7 decembrie 2019, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepțiile lipsei calității procesual pasive invocate de Ministerul Justiției și Curtea de Apel Timișoara în cauza privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Timiș și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării; a respins cererea formulată împotriva pârâtului Ministerul Justiției și a pârâtului Tribunalul Timiș ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă, respingând în rest cererea, ca neîntemeiată.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 5148 din 7 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal au formulat recurs reclamanții P., A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O. și, fără a încadra expres criticile în unul sau mai multe din motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., au solicitat admiterea recursului și admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.

Apărările formulate în cauză

Doar intimații -pârâți Ministerul Justiției și Curtea de Apel Timișoara au depus întâmpinări la recursul promovat de reclamanți, în cadrul întâmpinării sale Curtea de Apel Timișoara invocând și excepția nulității recursului, respinsă de instanță la termenul de judecată din data de 21 septembrie 2021, conform încheierii de ședință atașată la dosar.

Procedura de soluționare a recursului

În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 03.06.2019, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 21 septembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, la acel moment procesual judecarea cauzei fiind amânată la data de 22 februarie 2022.

Încheierea de suspendare a judecății

Prin încheierea de ședință din 22 februarie 2022, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat reclamanții P., A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.

Termenul de judecată din data de 14.02.2023 a fost fixat în conformitate cu dispozițiile art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1275 din 17.12.2015, pentru a se verifica dacă mai subzistă cauza ce a determinat suspendarea judecății, astfel cum rezultă din conținutul Rezoluției consemnate pe Referatul atașat la dosar.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 22 februarie 2022, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.

Încheierea de ședință din data de 22.02.2022 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 22.08.2022.

Înalta Curte, reținând că procedura de citare a fost legal îndeplinită cu toate părțile din proces, astfel cum s-a consemnat și în practicaua încheierii de ședință întocmită pentru termenul de judecată din data de 22 februarie 2022, constată că, deși această încheiere de ședință este definitivă, conform art. 414 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., părțile au avut posibilitatea timp de 6 luni de la momentul suspendării judecății să solicite reluarea judecării procesului, printr-o cerere formulată în conformitate cu dispozițiile art. 415 alin. (1) C. proc. civ., respectiva încheiere fiind comunicată tuturor părților conform Dovezilor de înmânare atașate la dosar.

Constată, așadar, Înalta Curte că, în cauză, de la momentul suspendării judecății, din data de 22 februarie 2022, până la data de 19.10.2022, când s-a dispus de către un membru al completului de judecată fixarea termenului pentru data de 14.02.2023, în vederea efectuării de verificări, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile art. 84 punctul 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/17.12.2015, nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu există vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu există vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ.

Cum în cauză, în interiorul termenului de 6 luni, ce s-a împlinit la data de 22 august 2022, nici una dintre părți nu a manifestat stăruință în soluționarea litigiului prin formularea unei cereri " de redeschidere" conform art. 415 alin. (1) C. proc. civ., iar în toată această perioadă nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, în condițiile în care, conform art. 416 alin. (1) C. proc. civ. " orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, ....dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni", iar părțile nu au făcut demersuri în vederea reluării judecății, înainte de a se împlini termenul de perimare și nici dovada că au fost împiedicate să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voința lor, Înalta Curte urmează a admite excepția de perimare, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a constata perimat recursul promovat de reclamanții P., A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O..

Reține Înalta Curte că, în conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, perimarea este o sancțiune procedurală de aplicație generală, ce operează de drept, atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având un caracter mixt, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare de judecată, determinată de lipsa de stăruință a părților în soluționarea pricinii.

Astfel, în analiza prioritară a excepției absolute și peremptorii de perimare a judecății, invocate din oficiu, conform art. 420 alin. (2) C. proc. civ., instanța va reține că, atâta vreme cât pricina a rămas în nelucrare din vina părților începând cu data de 22 februarie 2022, care nu au făcut demersuri în vederea reluării judecății și nici dovada că ar fi intervenit situații care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, suspendarea se datorează pasivității exclusive a părților, fiind menținută mai mult de 6 luni.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte, dând eficiență sancțiunii instituite prin art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., care arată că termenul de perimare este de 6 luni dacă a rămas cauza în nelucrare din vina părții, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 420 alin. (1) și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., admițând excepția perimării, invocată din oficiu, va constată perimat recursul formulat de reclamanții P., A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O., făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.

Pe cale de consecință,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția perimării, invocată din oficiu.

Constată perimat recursul formulat de reclamanții P., A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O. împotriva sentinței civile din 5148 din 7 decembrie 2018 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție –Secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 396 coroborat cu art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 februarie 2023.