ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 674/2022

Ședința publică din data de 8 februarie 2022

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin actiunea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a IX-a contencios administrativ și fiscal în data de 27.03.2019 (în urma declinarii competentei materiale dispusă prin Sentinta civila nr. 314/06.02.2019 pronunțată de Tribunalul Ilfov), reclamanta A. a chemat in judecata paratii Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale si Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", solicitand instantei, ca prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna:

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 229 pronunțată în data de 05 iunie 2019, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea introdusa de reclamanta A. impotriva paratei Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", ca neîntemeiată.

Deopotrivă, a respins și actiunea introdusa de reclamanta A., împotriva pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca fiind promovată împotriva unei persoane făra calitate procesuala pasiva.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză și motivele înfățișate

Împotriva hotărârii instanței de fond a exercitat calea de atac a recursului, în condițiile art. 493 din Codul de procedură civilă, reclamanta A..

Încadrând criticile sale în motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., recurenta – reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea hotarârii recurate și, rejudecându-se cauza pe fond, să se admită cererea de chemare în judecată.

În dezvoltarea criticilor sale, în esență, recurenta– reclamantă arată că instanța fondului a pronunțat o hotărâre cu o motivare contrară în raport de cele menționate în cuprinsul acesteia și în raport de cele învederate prin cererea de chemare în judecată.

Astfel, instanță de fond, în urma analizei deciziei atacate,observă faptul că în cuprinsul acesteia "nu se regăsește descrierea situației de fapt" observând că se face trimitere la Nota de inspecție nr. x/19.06.2017 și Nota de control nr. x/13.11.2017 și astfel procedează la o analiză a motivelor de fapt care nu sunt cuprinse în actul administrativ atacat ci în cuprinsul altor acte administrative (nota de inspecție și nota de control) ignorând cu desăvârșire regulile de învestire a instanței.

Trecând peste aceste aspect, recurenta susține că a fost în imposibilitatea de a contesta Nota de inspecție nr. x/19.06.2017 iar nota de control nr x/13.11.2017 nu i-a fost comunicată decât după formularea prezentei cereri de chemare in judecată.

Consideră că, în această situația este clar faptul că decizia nu îndeplinește condițiile de forma observate prin analiza instanței cât și eventuala suplinire a acestora prin alte acte administrative în situația în care acestea i-au fost comunicate, partea nefiind în măsură să cunoască motivația deciziei.

Aspectul contrar legii al deciziei recurate incumbă in raționamentul logico juridic a judecătorului fondului care mentineaza chiar în startul expunerii de motive ca "într-adevar, decizia nu precizeaza ea insasi care este situatia de fapt avuta in vedere si nici care au fost normele legale incalcate de reclamanta, continand doar o trimitere la doua inscrisuri (cele două note de control) …., cu precizarea ca aceasta ultima notă nu a fost comunicata reclamantei pana la introducerea acestui proces, fiind depusa la dosar odata cu intampinarea"

Arată recurenta că, în astfel de cazuri, soluția instanțelor de judecata urma sa fie clară, în sensul in care aci administrative nu respectă cerințele prevăzute de lege privind elementele obligatorii (motivarea în fapt și în drept) sens in care cererea trebuia admisa astfel cum a fost formulată.

In următorul paragraf instanța vine sa întăreasca raționamentul avut in vedere și de recurentă, privind nulitatea actului administrativ emis, reținând că " În acest context, ar parea că, într-adevar, atat reclamanta, cât si instanta sunt în imposibilitate de a cunoaste ratiunile avute in vedere de parata ANZ la emiterea deciziei, aceasta prezentandu-se ca un act discretionar si deci anulabil."

Se poate astfel observa faptul că cele menționate de către recurentă în cererea de chemare in judecată sunt corecte, inclusiv judecătorul fondului apreciind în mod corect faptul ca suntem în prezența unui act administrative anulabil ca urmare a modalității discreționare în care acesta a fost emis.

Cu toate acestea, instanța de fond prin motivarea ulterioară, fără probă și fără nici un fel de fundament, creaza o altă situație decât cea reala realizând o analiza a celor 2 note care au stat la baza emiterii decizie de retragere a acreditării cu toate ca nu a fost investită cu acesta situație prin cererea de chemare in judecată.

Susține astfel că omisiunea instanței de fond este clară în situația în care în cuprinsul hotărârii recurate se analizează acte administrative despre care partea nu a avut la cunoștința nefiindu-i comunicate, lucru confirmat tacit și de către pârâtă în cuprinsul apărărilor formulate, judecătorul fondului ignorând cu desăvârșire acest aspect important.

In conținutul Deciziei nr. 1576/29.11.2017, nu este indicat niciun text de lege presupus a fi încălcat fiind invocate, la modul general, o serie de acte normative, fără a se arăta în mod concret litera de lege (articolul) care a fost încălcat în speță și care ar impune retragerea acreditării nr. 75/30.03.2017.

Prin întâmpinarea formulată, nu numai ca pârâta nu arata argumente pertinente cu privire la aceste lipsuri ale actului administrativ atacat, ci aceasta susține că "încălcarea obligațiilor legale prevăzute de actele normative O.M. 18/2006 si O.M. 19/2006 (...) duce la retragerea acreditării".

Deși actul administrativ atacat nu poate fi completat cu argumentații extrinseci, exact acest aspect fiind realizat de către instanța de fond, va rugam sa observați ca nici chiar in întâmpinarea formulata parata nu a fost in măsura sa indice, concret, care sunt situațiile (prin indicarea persoanelor, exploatații! or, etc.) care au încălcat prevederile legale, care sunt aceste prevederi legale, etc,

Instanța motivează faptul ca "aceasta decizie este temeinica si legala", ca urmare a "constatărilor în teren, a refuzului asociației de a remedia deficientele constatate de către inspectorii de stat dine adrul ANZ-ONZ Alba, după verificările din iunie 2017, unde Asociația avea obligația ca în termen de 30 de zile să remedieze neregulile constatate și sa desfășoare activitatea COP cu respectarea prevederilor legale".

In acest sens, recurenta a susținut că, în urma încheierii activității de control, s-a întocmit și emis Raportul de inspecție nr. x/19.06.2017, prin care echipa de control a formulat anumite observații cu caracter de recomandare, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia, precum și un termen de remediere de 30 de zile, fără, însă, a și specifica vreo sancțiune în ipoteza neconformarii remedierilor respective, și nici posibilitatea, ori modalitatea de contestare a celor constatate și menționate în raportul de inspecție.

Astfel, după cum se poate observa, fără a se arăta, în concret, care sunt argumentele de fapt și de drept pe care recurenta le-ar fi încălcat, care sunt persoanele, fermierii, respect exploatațiile de taurine care nu respecta, în opinia echipei de control, care sun prevederile legale incalcate, concluziile raportului de inspecție prezintă, de manieră generală și succintă, faptul că: "nu se respectă graficul de control; monta realizează cu taur neautorizat; mulsul se efectuează manual; fermierii nu au în dota aparate de muls".

Față de aceste concluzii, echipa de control a formulat anumite observații cu caracter de recomandare, având ca termen de remediere 30 de zile, și anume

"Asociația să reevalueze exploatațiile de taurine pe care le-a preluat în COP și să renunțe exploatațiile care nu îndeplinesc condițiile pentru efectuarea COP (zone greu accesibile, f monta autorizată sau IA și fără aparat de muls).

- Instruirea controlorilor de către asociație privind efectuarea lucrării de COP cât mai teri posibil.

- Asociația să respecte metodologia de efectuare a COP lapte.

- Asociația să nominalizeze responsabil cu supracontrolul".

Așadar, prin observarea acestui raport de inspecție, rezultă faptul că, deși echipa de control a formulat anumite recomandări în ceea ce o privește, aceasta a acordat un termen de 31 zile pentru remedierea unor așa-zise neconformități, fără, însă, nici o sancțiune în caz neconformarc, cum ar fi eventuala retragere a acreditării deținute.

Mai mult decât atât, se poate observa că acele "concluzii" ale raportului de inspecție sunt mai mult decât sumare, iar în ceea ce privește încadrarea juridică a așa-ziselor neconformități, organul emitent nu a prezentat nici măcar un temei de drept pentru cele constatate.

Astfel, apreciază că susținerile instanței, în sensul că asociația nu s-ar fi conformat celor constatate în vederea desfășurării activității cu respectarea dispozițiilor legale, sunt neîntemeiate, in condițiile în care din cuprinsul acestui raport nu este prevăzuta nicio dispoziție legală pe care aceasta să o fi încălcat, însa aceasta intra practic în rolul pârâtei realizând completările necesarea și obligatorii, sarcina ce intra in atribuțiile pârâtei și nu a judecătorului fondului, acesta fiind ținut sa judece doar actul administrative privind retragerea acreditării.

De asemenea, raportul de inspecție nu conține precizări nici în ceea ce privește calea de atac, termenul, precum și unitatea la care se depune eventuala contestație împotriva concluziilor controlului de către persoana verificată.

Toate acestea, în condițiile în care, prin actul de control întocmit, echipa de control nu a adus la cunoștința asociației sancțiunea retragerii acreditării nr. 75/30.03.2017 pentru efectuarea serviciului de determinare a calității genetice a raselor de animale la specia taurine, în ipoteza neconformarii recomandărilor primite.

În acest context, asociația nu a avut posibilitatea de a aduce la cunoștința organului de control faptul că cele constatate sunt neîntemeiate, fiind încălcat, astfel, dreptul său la apărare prin imposibilitatea formulării unui punct de vedere cu privire la cele constatate, deși, în cuprinsul actului administrativ a cărui anulare o solicită, pârâta susține că "decizia a fost emisă si ca urmare a activităților ilicite (de natura penala) constatate si menționate in Nota de Control cu nr. x/13.11.2017 a DGCAI, ca urmare a verificărilor în teren privind activitatea subscrisei (...)"•

Așadar, practic, pârâta aduce la adresa asociației acuzații de natură penală, pe baza unor așa-zise "verificări în teren" constatate printr-un act care nici măcar nu a fost comunicat, sens în care înțelege să retragă acreditarea acordată acesteia. Consideră astfel că un asemenea comportament din partea unui reprezentant al statului este atât abuziv, cât si nelegal. deoarece nu -i acordă posibilitatea de a se apăra cu privire la cele "constatate" de echipa de control. Mai mult decât atât, echipa de control nu are calitatea de organ de urmărire penală pentru a face asemenea "constatări".

In continuare susținerile recurentei vizează situația de fapt și probele administrate, reluând o parte din criticile de nelegalitate formulate prin cererea de chemare în judecată privind nemotivarea actului administrativ ce face obiectul litigiului.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. și rejudecându-se cauza pe fond solicită admiterea cererii de chemare în judecată privind anularea Deciziei nr. 1576/29.11.2017.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de reclamanta A. au formulat întâmpinări ambele autorități publice intimate – pârâte.

Astfel, în cadrul întâmpinării sale, intimatul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței de fond, ca temeinică și legală.

La rândul său, intimata – pârâtă Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. a solicitat a se constata nulitatea recursului, astfel cum este motivat, pe considerentul că nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Se susține că recurenta nu critică sentința atacată, ci doare reiterează aceleași motive din cererea de chemare în judecată.

Pe fondul cauzei, susține că hotărârea atacată este temeinică și legală și în mod just instanța de fond a constatat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată.

Răspunsul la întâmpinari

Deși cele două întâmpinări depuse de intimații -pârâți au fost comunicate recurentei în termenul legal, aceasta nu a combătut apărările părților adverse în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispozițiile art. 471

1

alin. (4) Cod procedură civilă, incidente și în cazul recursului conform art. 494 din același act normativ.

Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 08 februarie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., după soluționarea excepției nulității recursului, invocată de intimata – pârâtă Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu,în sensul respingerii acesteia, pentru argumentele expuse în practicaua acestei hotărâri, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise reținând dosarul spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecății.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport cu motivele de casare invocate și cu apărările din cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul promovat de recurenta- reclamanta A. este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele în continuare arătate:

Examinând criticile recurentei-reclamante subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., se constată că acesta este nefondat.

Sentința recurată satisface cerințele instituite de dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în conținutul hotărârii regăsindu-se motivele de fapt și de drept care au determinat formarea convingerii primei instanțe cu privire la soluția pronunțată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanța de fond înfățișând, într-o manieră clară și coerentă, argumentele avute în vedere în adoptarea soluției asupra cererii de chemare în judecată, ceea ce face ca afirmațiile recurentei, ce susțin motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 să apară ca fiind nefondate.

Din analiza considerentelor sentinței recurate, rezultă indubitabil că, în prezenta cauză, instanța de fond a indicat care sunt argumentele care au stat la baza raționamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinței, astfel că nu se poate susține, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că aceasta cuprinde considerente contradictorii, în realitate, titulara căii de atac, în invocarea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., fiind nemulțumită de soluția ce a fost adoptată de instanță.

De altfel, Înalta Curte constată că, în esență, susținerile recurentei nu vizează motive contradictorii, ci raționamentul instanței de fond, care judicios a reținut că, deși decizia atacată nu precizează ea însăși care este situația de fapt avută în vedere și nici care au fost normele legale încălcate de reclamantă, inserarea motivării în cuprinsul actului administrativ nu este singura modalitate de informare a destinatarului, astfel că, masura informarii poate rezulta și din circumstantele anterioare emiterii actului (etc.corespondenta intre parti, participare la intalniri comune etc.) din care să se poata desprinde cu certitudine concluzia ca acelea au fost argumentele autorității și ca ele au fost cunoscute de destinatar, situație ce se regăsește și în speța de față.

Ori, aceste considerente nu pot fi apreciate ca fiind contradictorii, cum eronat susține recurenta – reclamantă, soluția adoptată de prima instanță fiind motivată corespunzător, neexistând contradicție între considerente sau între considerente și dispozitiv, argumentele expuse în fundamentarea soluției pronunțate fiind dezvoltate, clar explicate, nelăsând loc de confuzii cu privire la silogismul logico-juridic reținut.

Prin urmare, din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., recursul declarat de recurenta-reclamantă este nefondat.

Deopotrivă, Înalta Curte apreciază că nu este întemeiat nici motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., neputându-se reține că prima instanță ar fi încălcat sau aplicat greșit normele de drept material.

Amintește Înalta Curte că, prin art. 488 pct. 8 C. proc. civ. sunt vizate situațiile în care instanța de fond evocă norme de drept substanțial incidente situației în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greșit, consecință a unei interpretări eronate a legii. Or, niciuna dintre aceste ipoteze nu a fost afirmată și dezvoltată în atare măsură încât să conducă la reformarea sentinței recurate.

Analizând criticile ce vizează nemotivarea deciziei de retragere a acreditării, Înalta Curte constată că în cuprinsul acesteia se face trimitere la două acte de control întocmite anterior, respectiv: Nota de inspecție nr. x/19.06.2017 întocmită de reprezentanți A.N.Z și Nota de control nr. x din 13.11.2017 13.11.2017 întocmită de reprezentanți M.A.D.R.- D.G.C.A.I.

Din conținutul Notei/Raportului de inspecție nr. x/19.06.2017 reiese că în urma controlului desfășurat la patru exploatări aflate în coordonarea Asociației au fost identificate deficiențe respectiv faptul că:

- controlorii nu respectă graficul de control;

- mulsul se efectuează manual, fermierii neavând în dotare aparate de muls;

- monta se realizează cu taur neautorizat;

- la sediul exploatațiilor nu au fost găsite registre de monta și fătări, crescătorii fiind obligați să le completeze cu evenimentele de reproducție în momentul în care acestea se desfășoară.

În cuprinsul acestui act sunt formulate recomandări la adresa reclamantului respectiv să reevalueze exploatațiile de taurine pe care le-a preluat în COP și să renunțe la exploatațiile care nu îndeplinesc condițiile pentru efectuarea COP, să fie instruiți controlorii de către asociație privind efectuarea lucrării de COP, cât mai ethnic posibil, asociația să respecte metodologia de efectuare a COP lapte și să nominalizeze responsabil cu supracontrolul, fiind stabilit deopoptrivă și un termen pentru remedierea acestor deficiențe, respectiv 30 de zile de la data comunicării raportului de inspecție.

De asemenea din cuprinsul Notei de control nr. x din 13.11.2017 privind rezultatul verificărilor efectuate la asociațiile crescătorilor de bovine în baza tematicii de control înregistrată sub nr. x/05.09.2017 reiese că Direcția Generală Control Antifraudă și Inspecții din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a constatat cu ocazia verificărilor realizate în teren abateri de la îndeplinirea de către asociație a obligațiilor.

În cuprinsul acestei note organele de control au reținut mai multe nereguli în privința recurentei – reclamante, concluzionându-se că activitatea de control a producției de lapte se desfășoară formal, fără o coordonare și monitorizare coerentă, fără date reale, cu înscrisuri false și fără a fi interesată de creșterea performanțelor animanelor înscrise în COP.

Totodată, se reține că recomandările anterioare nu au fost respectate, fiind constatate la un interval de 3 luni același deficiențe.

Astfel, Înalta Curte constată că, dată fiind întindererea elementelor de fapt reținute prin actele de control ce au stat la baza emiterii Deciziei nr. 1576/29.11.2017, lipsa reluării acestora nu poate fi reținută ca motiv de nulitate a actului, întrucât trimiterea la alte acte de control prealabile emiterii deciziei de revocare este un mecanism utilizat în procedurile administrative și pe deplin justificat de amploarea elementelor de fapt reținute.

Susținerile recurentei, potrivit cărora Raportul de inspecție nr. x/19.06.2017 ar fi fost întocmit sumar și nu ar conține constatări concrete cu privire la neregulile consemnate și temeiurile legale, nu pot fi reținute, raportat la argumentelor instanței de fond prezentate amplu în conținutul hotărârii atacate.

Astfel, judicios a reținut instanța de fond că raportul de inspecție menționează expres care au fost exploatațiile inspectate: B., PFA C. și D. (aflate în programul controlorului E.), respectiv exploatația F. (aflată în programul controlorului G.).

Deopotrivă, raportul menționează că nici unul din cei doi controlori nu era prezent la mulsul de dimineață, deșt recurenta planificase această activitate în cadrul graficului de control transmis către Oficiul Județean de Zootehnie Alba și vizat de acesta din urmă, astfel încât susținerea potrivit căreia cei doi controlori n-ar fi fost obligați să fie prezenți la mulsul de dimineață, nu putea fi primită, întrucât, în cuprinsul graficului de control pentru anul 2017 a controlorului E., avizat de OJZ Alba (1,156), se observă că, într-adevar, recurenta a optat pentru metoda controlului alternativ (o data seara, o data dimineața) și, în aplicarea acestei metode, aceasta 1-a programat pe controlor ca în data de 13.06.2017 (dată la care ANZ a făcut inspecția pe teren), să participe la mulsul de dimineață de la cete 3 exploatații inspectate, or, controlorul nu a participat ta această activitate, încălcând chiar metoda de control invocată de recurentă, situația fiind identică și în căzut controlorului G..

Potrivit Ordinului MAPDR nr. 19/2006, care reglementează condițiile de organizare și desfășurare a controlului officfal, activitatea pentru care a fost acreditată recurenta, indică fără echivoc și în mod repetat obligațiile asociației, respectiv: "Controlorul este responsabil în primul rând de executarea regulamentară a controalelor" (art. 3, alin. (3), teza a doua); "Controlul oficial se desfășoară permanent, pe baza graficului de control întocmit de organizația de control" (art. 9, alin. (1), respectiv, "Controlorul trebuie sa supravegheze mulgerea în timpul întregii durate a controlului oficial, "(art. 15, alin. (2).

De asemenea, în "Metodologia de lucru privind efectuarea controlului performanțelor producției de lapte la specia bovine", elaborate chiar de recurentă, se menționează la capitolul 3-"Atribuțiile controlorilor", pct. 4, "controlorii de producție sunt obligați să respecte graficul de control și metodologia de executare a controlului oficial" (I, 31).

Totodată, în contractele de prestări servicii încheiate de reclamantă cu controlorii, prima atribuție a controlorului este, "sa respecte graficul de control" (pct. 4.1.2 din fiecare contract, de exemplu I, 141). La fel, în procesele-verbale de instruire a controlorilor, recurenta a menționat expres următoarea obligație: "controlorii de producție sunt obligați să respecte graficul de control și metodologia de executare a controlului oficial" (ex. 1,140).

În ceea ce privește exploatația la care se utilizează pentru reproducție taur neautorizat, neregulă reținută la exploatația B., după cum rezulta din Nota de verificare la fața locului încheiată în data de 13.06.2017 (și înregistrată de ANZ sub nr. x/15.06.2017), cei 3 consilieri ANZ prezenți la fața locului au menționat expres "metoda de reproducție: taur neautorizat", nota find semnată și de fermierul B. (II, 199).

În cuprinsul Raportului de inspecție nr. x/19.06.2017 se menționează că aceeași situație era și la exploatațiile PFA C. si D., astfel încât recurentei i s-au adus la cunoștință fermele unde s-a constatat respectiva deficiență.

În privința lipsei aparatelor de muls, aceasta este confirmată de toate Notele de verificare din 13.06.2017 depuse la dosar: de la exploatațiile D.. (1I, 195), F. (II, 197) și B. (II, 199), semnate de către fermierii inspectați.

Cu privire la persoana responsabilă cu supracontrolul, se constată că nici la momentul inspecției din 12-14.06.2017 și nici ulterior, recurenta nu a prezentat contractul de muncă/contractul de colaborare din care sa rezulte că directorul asociației este însărcinat cu atribuții de supracontrol, în conformitate cu dispozițiile art. 33, alin. (2), lit. a) din Ordinul MAPDR nr. 19/2006, potrivit căruia, "supracontrolul este efectuat de către personalul organizațiilor de control, autorizat în acest scop", cu toate că în "Planul de organizare a activității COP", înregistrat sub nr. x/08.03.2017, acesta a declarat că activitatea de supracontrol va fi desfășurată de directorul asociației și că acesta este angajat al asociației (fiind enumerat în lista celor 4 angajați pe care asociația îi avea la acel moment) -1,56.

Depunerea la dosar a unor note de supracontrol efectuate de directorul asociației, H., nu acoperă lipsa actului de desemnare pentru exercitarea acestei funcții (I, 36-55).

Potrivit "Procedurii operaționale pentru acreditarea organizațiilor sau asociațiilor crescătorilor de bovine în vederea efectuării controlului oficial al producțiilor la specia bovine" act elaborat de intimata - pârâtă Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu și care a stat inclusiv la baza acreditării recurentei, soltcitantul de acreditare trebuia să depună un "Plan de organizare a activității de control producție" în care să menționeze numărul de persoane angrenate în activitatea de control, urmând ca, în decurs de o lună de la obținerea acreditării, asociația acreditată să depună la dosarul de acreditare contractele de muncă sau contractele de colaborare încheiate cu personalul (II, 181).

Susținerea recurentei – reclamante în sensul că nu se încadrează în tematica de control este neîntemeiată, din moment ce unul din temeiurile juridice ale controlului l-a constituit Ordinul MAPDR nr. 19/2006, care reglementează activitatea de control oficial desfășurată de recurenta-reclamantă, iar obiectivele controlului, enumerate detaliat în tematica de control, se refereau exact la activitatea recurentei -reclamante (I, 23).

În baza acestei tematici de control, echipa de control s-a deplasat în teren, în data de 19.09.2017, la exploatațiile I., J., K. și L., toate aflate în competența controlorului M., constatările echipei de control fiind consemnate în Notele de verificare la fața locului întocmite în data de 19.09.2017 (II, 161-164 si III, 20).

Astfel, se constată că s-au reținut următoarele deficiențe: controlorul nu s-a prezentat la controlul de seară programat la exploatația I.; la aceasta exploatație se găseau doar 4 bovine (din care doar 2 în lactație), iar restul de 8-9 bovine se aflau pe muntele Blăjoaia, la aproximativ 10 ore de mers pe jos; cele 2 bovine în gospodărie se mulg manual la exploatația I.; registrul de ferma este necompletat la exploatația J.; doar 3 bovine crotaliate din cele 5 bovine deținute; controlorul nu cunoaște metoda de control; la exploatația K., controlorul deținea buletinul de control semnat în alb de către fermier (deci necompletat) și menționase în caietul propriu de lucru că fermierul ar fi recoltat 34 litri lapte de la toate cete 5 bovine, deși laptele fusese recoltat doar de la 2 bovine, cu o cană de 500 ml și totaliza 10-11 litri, fermierul nu deținea aparat de muls și nici Registru de montă și fătări, având crotaliate doar 3 bovine din cele 5 deținute.

Constatările personale ale echipei de control au fost dezvoltate în cuprinsul Notei de control nr. x/13.11.2017 emisă de MADR-DGCAI (II, 131).

Astfel, din conținutul acesteia rezultă că după controlul din teren din seara de 19.09.2017, echipa de control s-a deplasat a doua zi, în data de 20.09.2017, la sediul asociației, unde a efectuat verificări ale documentelor și ale spațiilor, în prezența președintelui asociației și a numitei M., care venise să aducă personal documentele și probele de lapte din seara precedentă, aspecte care dovedesc că, deși Nota de control nr. x/13.11 .2017 nu fusese încă redactată, recurenta cunoștea deficiențele constatate de echipa de control. Un argument suplimentar în acest sens, îl constituie și faptul că a treia zi de la declanșarea controlului, respectiv în data de 21.09.2017 (deci în ziua următoare controlului efectuat la sediul asociației), echipa de control a solicitat reclamantei o serie de relații, prin Nota de relații înregistrată de recurentă sub nr. x/21.09.2017, în legătură cu aspectele constatate în cele două zile anterioare (I, 25), la care s-au formulat răspunsuri cu referire la necunoașterea stării de fapt de către recurentă, respectiv solicitarea de a se indica prevederile legale care ar obliga -o să transmită către fermieri rezultatele buletinelor de analiza a laptelui.

Astfel, în mod corect a reținut instanța de fond că recurenta – reclamantă nu a respectat prevederile legale, respectiv art. 20 alin. (4) din Ordinul MDRAP nr. 19/2006 potrivit căruia, "Rezultatul de analiză corectat este comunicat crescătorului prin intermediul buletinului lunar pentru exploatația în cauză", cât și prevederile proprii Metolodogiei de lucru, respectiv Capitolul 1, subdiviziunea "Drepturile crescătorilor de bovine", pct. 4, potrivit căruia "Crescătorul are următoarele drepturi (...) să primească rezultatele controlului după fiecare control în fermă și să poată accesa baza de date cu toate informațiile transmise referitor ta exploatația pe care o deține" (I, 30).

Și în privința aducerii la îndeplinire a recomandărilor, judicios a constatat instanța de fond că a fost adusă la îndeplinire doar cerința de instruire a personalului de control, recurenta depunând la dosar procesele-verbale de instruire (I 98 și următoarele), nerespectând în continuare metologia de efectuare a controlului oficial, fiind constatate aceleași abateri (ex.: controlorul nu se prezintă la control conform graficului, controlorul nu cunoaște metodologia de control, fermierii nu dețin Registrele de montă și fătări, mulgerea se efectuază manual, iar monta cu tauri neautorizați), precum și o serie de abateri noi.

Astfel, raportat la dispozițiile art. 4 lit. l) din H.G. nr. 1188/2014 (forma in vigoare la data emiterii deciziei de retragere a acreditarii), ce prevăd că "În domeniul inspecției în zootehnie, Agenția are următoarele atribuții, în condițiile legii: ... retrage acreditările și autorizările asociațiilor/organizațiilor care refuză ori ignoră deliberat condițiile pentru care au fost autorizate/acreditate", deopotrivă, având în vedere faptul că recurenta-reclamantă, încă de la momentul obținerii acreditării, avea cunoștință de sancțiunea de care era pasibilă, respectiv retragerea acreditării, aceasta fiind prevăzută expres în art. 3 din decizia de acreditare potrivit căruia "dacă în urma activitatii de inspectie se constata incalcarea de catre asociatie a acestor obligatii, acreditarea se retrage", iar aceasta nu a îndeplinit integral măsurile dispuse prin Raportul de inspecție nr. x/19.06.2017 întocmit de ANZ, ba mai mult, la data controlului ulterior al MADR din 20.09,2017 s-au descoperit nereguli noi, Înalta Curte constată că soluția instanței de fond, de respingere a acțiunii reclamantei, menținând astfel, cele două actele administrative contestate, este legală, criticile formulate de recurenta – reclamantă fiind neîntemeiate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că argumentele expuse de recurenta-reclamantă în calea de atac a recursului nu sunt apte să determine reformarea hotărârii de fond, aceasta fiind motivată cu respectarea rigorilor prevăzute de lege și dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor legale aplicabile în speță.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Astfel, nefiind identificate motive de casare a sentinței, prin prisma prevederilor ar. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanta A., ca nefondat, cu consecința menținerii, ca legale, a hotărârii instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 229 din 5 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 februarie 2022.