ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6298/2021

Ședința publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 2 octombrie 2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. în nume propriu și în calitate de mandatar al lui B., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Colegiul de conducere: - comunicarea actului administrativ - Hotărârea Colegiului de

Conducere a I. C. civ..J. nr. 25 din 08.12.2016 " in extenso"; - desființarea actelor administrative reprezentate de Hotărârea Colegiului de Conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 25 din 08.12.2016 și Hotărârea Colegiului de Conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 80 din 12.12.2017.

Prin sentința nr. 6 din 21 ianuarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal: - a admis excepția lipsei calității de reprezentant, invocată din oficiu, - a respins cererea formulată de A. în numele reclamantei B., ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate de reprezentant, în contradictoriu cu în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție București, - a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă, - a respins capetele de cerere privind anularea Hotărârilor Colegiului de Conducere al ICCJ nr. 25/08.12.2016 și nr. 80/12.12.2017, formulate de reclamantul A., pentru existența autorității de lucru judecat, - a admis excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, - a respins ca inadmisibile capetele de cerere privind anularea Rezoluțiilor din data de 14.12.2018, din dosarele nr. x/2018, y/2018, z/2018 și w/2018, formulate de reclamantul A..

Împotriva sentinței nr. 6 din 21 ianuarie 2020 dar și împotriva încheierii din data de 20 ianuarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal au formulat recurs reclamanții A. și B. prin mandatar A..

Prin încheierea din data de 17 februarie 2021 pronunțată în dosarul de recurs nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția necompetenței materiale și cererea de sesizare a Î.C.C.J. formulată de recurenții-reclamanți A. și B. prin mandatar A., în temeiul art. 519 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri A. și B. au formulat contestație în anulare, calea de atac fiind întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.

În motivare s-a arătat că încheierea a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut, care a judecat cu ignorarea dictonului "nemo iudex in causa sua". De asemenea, instanța a refuzat intrarea în legalitate și, invocând în mod nelegal dispozițiile art. 97 pct. 1, 3 și 4 C. proc. civ. și-a depășit competența, preluând-o pe cea a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Intimata Înalta Curte de Casație și Justiție a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea ca nefondată a încheierii pronunțate de instanța de recurs.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, prin care se cere instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege, să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.

Același aspect rezultă și din prevederile art. 503 alin. (2) C. proc. civ., care reglementează alte cazuri speciale pentru care hotărârile pot fi atacate cu contestație în anulare. Contestatorii din prezenta cauză au invocat dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ. - " (2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când … 1) hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia".

Este necesar însă, ca aspect de admisibilitate, ca pe lângă motivele expres și limitativ prevăzute de lege, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă contestația în anulare să fie susceptibilă de exercițiul acestei căi de atac extraordinare.

Prin încheierea din data de 17 februarie 2021 pronunțată în dosarul de recurs nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția necompetenței materiale și cererea de sesizare a Î.C.C.J. formulată de recurenții-reclamanți A. și B. prin mandatar A., în temeiul art. 519 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează procedura de judecată a unei cereri de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, încheierea prin care se soluționează o astfel de cerere "nu este supusă niciunei căi de atac."

În același timp, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 457 C. proc. civ., căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Regula are valoare și de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Aplicând dispozițiile legale anterior menționate, se observă că încheierea din data de 17 februarie 2021 contestată în prezenta cauză, nefiind supusă niciunei căi de atac, nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.

Pentru considerentele expuse, reținând că nu sunt întrunite cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 503 C. proc. civ., în temeiul art. 508 din același act normativ Înalta Curte va respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de A., B. prin mandatar A. împotriva încheierii din 17 februarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 decembrie 2021.