ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 514/2023

Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale,la data de 02.09.2019, sub nr. x/2019, reclamanții A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâții Comuna Florești, Primarul Comunei Florești, Consiliul Local al Comunei Florești, au solicitat instanței să dispună: 1. Anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Florești nr. 100/07.07.2009 în ceea ce privește condiționarea valabilității acestei hotărâri de avizul arhitectului șef al județului Cluj;

Anularea certificatelor de urbanism nr. x/03.03.2019 și nr. y/02.05.2019 emise de Primăria Florești, precum și a altor acte care menționează terenurile reclamanților (descrise în Anexa 1 la cererea de chemare în judecată) ca fiind situate în extravilanul localității Florești ori ca neconstruibile;

Obligarea pârâților la emiterea unui certificat de urbanism în scopul construirii imobilelor amplasate în comuna Florești, zona Cetatea Fetei, astfel cum sunt descrise în Anexa 1 la cererea de chemare în judecată, în conformitate cu Hotărârile Consiliului Local Florești nr. 127/05.12.2006 și nr. 100/07.07.2009;

În subsidiar față de petitul nr. 3, au solicitat obligarea pârâților la plata de despăgubiri pentru deprecierea valorii terenurilor ca urmare a imposibilității de construire a terenurilor în conformitate cu hotărârile Consiliului local menționate, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 2518 din 12 octombrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins ca neîntemeiată acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanții A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâții Comuna Florești, Primarul Comunei Florești, Consiliul Local al Comunei Florești, și intervenient Consiliul Județean Cluj - Arhitectul Șef al județului Cluj - L., având ca obiect anulare act administrativ. Împotriva acestei hotărâri și a încheierilor premergătoare, au declarat recurs recurenții A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J. și K., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, cu cheltuieli de judecată. 2. Hotărârea supusă revizuirii. Prin decizia nr. 512 din data de 4 mai 2022 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2019, (definitivă), a fost respins recursul declarat de reclamanții A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. împotriva încheierilor premergătoare și împotriva sentinței civile nr. 2518 din 12.10.2021, pronunțate în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, care au fost menținute în întregime. 3. Cererea de revizuire. Împotriva acestei hotărâri și a sentinței de fond nr. 2518 din 12 octombrie 2021 a Tribunalului Cluj, recurenții-reclamanți A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. au formulat cerere de revizuire, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Au solicitat, în principal, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea deciziei civile nr. 512 din 4 mai 2022 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2019 și, urmarea rejudecării cauzei: casarea sentinței civile nr. 2518 din 12 octombrie 2021 a Tribunalului Cluj; anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Florești nr. 100/07.07.2009 în ceea ce privește condiționarea valabilității acestei hotărâri de avizul arhitectului șef al județului Cluj; anularea certificatelor de urbanism nr. x/03.03.2019 și nr. y/02.05.2019 emise de către Primăria Florești, precum și a altor acte care menționează terenurile descrise în Anexa 1 la cererea de chemare în judecată ca fiind situate în extravilanul localității Florești ori ca neconstruibile; obligarea intimaților-pârâți la emiterea unui certificat de urbanism în scopul construirii imobilelor amplasate în comuna Florești, zona Cetatea fetei, astfel cum sunt descrise în Anexa 1 la cererea de chemare în judecată, în conformitate cu Hotărârile Consiliului Local Florești nr. 127/05.12.2006 și nr. 100/07.07.2009. În subsidiar, au solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Cluj, respectiv Tribunalului Cluj, în dosarul nr. x/2019, pe motivul încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, precum și obligarea intimaților la suportarea cheltuielilor de judecată generate de prezentul demers judiciar. În motivarea cererii revizuenții au arătat, în esență, următoarele: În speță este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8, atât sub aspectul încălcării efectului negativ al autorității de lucru judecat cât și al efectului pozitiv. Într-adevăr, prin decizia civilă nr. 284/CA/2022 pronunțată la data de 15 aprilie 2022 de către Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020 s-a menținut în parte sentința civilă nr. 399/2021 a Tribunalului Satu Mare, respectiv s-a menținut soluția de anulare parțială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiția inserată în ceea ce privește condiționarea valabilității acestei hotărâri de avizul de la Consiliul județean Cluj prin intermediul arhitectului șef al județului Cluj. Atât soluția de anulare parțială a HCL nr. 100/07.07.2009 cât și considerentele deciziei mai sus expuse se impun cu autoritate de lucru judecat în dosarul x/2019, fiind incidente dispozițiile art. 431 din C. proc. civ. Or, în decizia a cărui revizuire o solicită, Curtea de Apel Cluj a reținut că dreptul de construire nu a existat niciodată/a expirat, sens în care a respins recursul ca nefondat. Față de aceste considerente, se impune anularea hotărârii Curții de Apel Cluj nr. 512/04.05.2022, iar ca urmare a rejudecării recursului, casarea sentinței civile nr. 2518/12.10.2021 de Tribunalul Cluj în dosarul x/2019 și admiterea acțiunii introductive în sensul acordării posibilității de construire a parcelelor revizuenților (descrise în anexa 1) - emiterea certificatului de urbanism pentru construire. Admisibilitatea cererii de revizuire: Cererea de revizuire fundamentată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. poate fi fundamentată atât pe încălcarea efectului negativ - art. 431 alin. (1) cât și cel pozitiv al autorității de lucru judecat - art. 431 alin. (2). Apreciază că în speță este incident în primul rând efectul negativ al autorității, existând triplă identitate atât în ce privește partea (emitentul actului - Consiliul local al comunei Florești), al obiectului (HCL Florești 100/2009) cât și cauzei (anulare act administrativ). Cu toate acestea, în măsura în care se apreciază că, nu există triplă identitate în speță, solicită trimiterea cauzei în rejudecare Curții de Apel Cluj pentru încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. În drept, au fost invocate dispozițiile legale la care au făcut trimitere prin cererea de revizuire. 4. Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată la data de 16.01.2023, intimații Comuna Florești, Primarul Comunei Florești și Consiliul Local al Comunei Florești au solicitat respingerea cererii de revizuire formulate de reclamanți ca fiind inadmisibilă și netemeinică. În principal, au invocat excepția tardivității cererii de revizuire, conform prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar în ceea ce privește petitele nr. 3 și nr. 4 ale revizuenților au invocat excepția inadmisibilității în principiu a cererii de revizuire, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile imperative prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sub cele două aspecte evidențiate în cuprinsul întâmpinării. De asemenea, în privința petitului nr. 2 al cererii de revizuire au apreciat că revizuirea este lipsită de obiect în contextul anulării parțiale a actului administrativ normativ (H.C.L. nr. 100/07.07.2009). La termenul din 19 ianuarie 2023, la care au avut loc dezbaterile, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, asupra excepțiilor invocate, și, în subsidiar, asupra fondului cererii de revizuire formulate. În drept, au fost invocate prevederile C. proc. civ., Legea 350/2001privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii. Prealabil, Înalta Curte reține că, excepțiile tardivității, inadmisibilității și lipsei de obiect a cererii de revizuire, invocate de intimații Comuna Florești, Primarul Comunei Florești și Consiliul Local al Comunei Florești sunt neîntemeiate, astfel că vor fi respinse. În ceea ce privește excepția tardivității, instanța de control constată că, cererea de revizuire este formulată în termenul legal de o lună, ținându-se cont de data formulării cererii de revizuire, respectiv, 06.06.2022, conform înscrisului de la dosar, precum și de dispozițiile art. 181, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că va fi respinsă. Este neîntemeiată, urmând a fi respinsă și excepția inadmisibilității petitelor 3 și 4 ale cererii de revizuire, pentru considerentele ce succed: Înalta Curte constată că, revizuenții au susținut în esență că, în speță este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., atât sub aspectul încălcării efectului negativ al autorității de lucru judecat, cât și al efectului pozitiv. Revizuenții invocă, astfel, efectul pozitiv al lucrului judecat, care se manifestă ca prezumție, de natură a proba aspecte în legătură cu raporturile juridice dintre părți, tinzând să demonstraze modalitatea în care, prin prima soluție, au fost dezlegate anumite chestiuni litigioase fără posibilitatea de a se statua diferit în următoarele hotărâri. Astfel fiind, nu se pune problema inadmisibilității cererii de revizuire, în cauză impunându-se a se face o analiză în ansamblu a tuturor aspectelor invocate de revizuienți în ceea ce privește ambele efecte invocate. Referitor la excepția lipsei de obiect, Înalta Curte reține că este neîntemeiată, urmând a fi respinsă. Prin întâmpinare, intimații au susținut că, petitul 2 din cuprinsul cererii de revizuire este lipsit de obiect, în contextul anulării parțiale a actului administrativ normativ, intimații făcând trimitere, în acest sens la dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, apreciind că, revizuenții se pot prevala de decizia civilă nr. 284/15.04.2022 a Curții de Apel Oradea, în ceea ce privește anularea parțială a actului administrativ- HCL nr. 100/07.07.2009. Contrar susținerilor intimaților din întâmpinare, Înalta Curte constată că, sub aspectul invocat, revizuirea nu este lipsită de obiect, câtă vreme Hotărârea Consiliului Local al Comunei Florești nr. 100/07.07.2009, anulată parțial prin sentința civilă nr. 399 din 21.09.2021 a Tribunalului Satu Mare, definitivă prin decizia civilă nr. 284 din 15.04.2022 a Curții de Apel Oradea, este un act administrativ cu caracter individual, având un număr determinat de destinatari, astfel că, revizuenții nu se pot prevala de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, care se referă obligativitatea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ . Pe fondul cererii de revizuire, se rețin următoarele: Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. În cazul invocării acestui motiv de revizuire, instanța de revizuire verifică doar dacă cea din urmă hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri. Așadar, instanța de revizuire nu poate exercita un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, neavând căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă. Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege. Sintetizând circumstanțele cauzei, se reține că prin cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuienții solicită revizuirea deciziei civile nr. 512/2022 pronunțate la data de 04 mai 2022 de către Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019 și a sentinței civile nr. 2518 pronunțată la 12 octombrie 2021 de Tribunalul Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal pronunțate în același dosar, în raport de decizia civilă nr. 284/CA/2022 pronunțată la data de 15 aprilie 2022 de către Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, prin care s-a menținut în parte sentința civilă nr. 399/2021 a Tribunalului Satu Mare, respectiv s-a menținut soluția de anulare parțială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiția inserată în ceea ce privește condiționarea valabilității acestei hotărâri de avizul de la Consiliul județean Cluj prin intermediul arhitectului șef al județului Cluj. Cu titlu prealabil, Înalta Curte subliniază că motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat a primei hotărâri; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat. Rațiunea reglementării autorității de lucru judecat, prin dispozițiile art. 430 din C. proc. civ., o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, atât în ceea ce privește efectul negativ, cât și cel pozitiv, astfel cum reiese din interpretarea prevederilor art. 431 C. proc. civ. De asemenea, din cuprinsul dispozițiilor art. 430 alin. (2) din C. proc. civ., reiese, fără echivoc, faptul că autoritatea de lucru judecat se grefează și considerentelor hotărârii, nu doar celor decisive, care susțin dispozitivul, ci și considerentelor decizorii. Legiuitorul a consacrat explicit, in terminis, pe plan normativ, efectul pozitiv al lucrului judecat prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecății în mod incidental și dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, are autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită, contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât se presupune că ceea ce s-a judecat exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți (res iudicata pro veritate habetur). Autoritatea de lucru judecat este tratată în legislația internă în cadrul art. 430 din C. proc. civ.: Art. 430 Autoritatea de lucru judecat (l) Hotărârea judecătorească ce soluționează în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre. Efectele autorității de lucru judecat sunt reglementate în art. 431 C. proc. civ., după cum urmează: Art. 431 Efectele lucrului judecat (l) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Scopul reglementării autorității de lucru judecat este acela de a împiedica ca între aceleași părți să poată fi formulate pretenții cu același obiect și având aceeași cauză, pe calea unei noi cereri de chemare în judecată, astfel cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție în jurisprudența sa constantă. Astfel, identitatea de obiect presupune reclamarea aceluiași beneficiu juridic imediat cu cel dedus judecății anterior, formularea aceleiași pretenții, nu numai cu referire la obiectul material, ci și la dreptul subiectiv care poartă asupra acestuia. Pentru a exista autoritate de lucru judecat, nu este necesar ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, fiind suficient ca din cuprinsul cererilor să rezulte că scopul final urmărit de parte, este identic. Referitor la condiția identității de părți, Înalta Curte observă că, hotărârea invocată ca autoritate de lucru judecat, depusă la dosar, respectiv, decizia civilă nr. 284/CA/2022 pronunțată la data de 15 aprilie 2022 de către Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, nu a fost pronunțată într-un litigiu, în care revizuenții să fi avut calitatea de părți, pentru a o putea opune cu acest titlu ca fiind potrivnică deciziei a cărei revizuire se solicită. Astfel, în raport de cele expuse anterior, constată Înalta Curte că, în speță nu este incident efectul negativ al autorității de lucru judecat, întrucât nu este îndeplinită condiția identității de părți. Cererea de revizuire nu este fondată nici sub aspectul încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. Contrar susținerilor revizuenților, pentru a se reține încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, dezlegarea dată anterior unei chestiuni litigioase, care are legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecății, trebuie să fie evidentă, neechivocă, și nu dedusă din interpretarea considerentelor hotărârii anterioare, așa încât Înalta Curte reține că, în speță nu există o asemenea situație, pentru cele ce se vor arăta în continuare. Prin sentința civilă nr. 399/2021 a Tribunalului Satu Mare dosar nr. x/2020, definitivă prin decizia nr. 284/CA/2022 din 15.04.2022 a Curții de Apel Oradea, a fost anulată parțial HCL al comunei Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiționarea valabilității acestei hotărâri de avizul de la Consiliul județean Cluj prin intermediul arhitectului șef al județului Cluj. În concret, revizuenții au susținut că, prin sentința nr. 2518 din 12 octombrie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia nr. 512 din 4 mai 2022 a Curții de Apel Cluj, prin respingerea ca neîntemeiată a acțiunii în ceea ce îi privește, Tribunalul Cluj a nesocotit cele statuate prin decizia civilă nr. 284/CA/2022 pronunțată la data de 15 aprilie 2022 de către Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, prin care s-a menținut în parte sentința civilă nr. 399/2021 a Tribunalului Satu Mare, respectiv s-a menținut soluția de anulare parțială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiția inserată în ceea ce privește condiționarea valabilității acestei hotărâri de avizul de la Consiliul județean Cluj prin intermediul arhitectului șef al județului Cluj. Raportat la cele expuse anterior, Înalta Curte constată că, aspectul invocat de revizuenți ca fiind în contradicție, anume, soluționarea în mod diferit a cererii de anulare parțială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiționarea valabilității acestei hotărâri de avizul arhitectului șef al județului Cluj, a fost soluționat sub aspect procesual din perspective diferite în cadrul celor două hotărâri judecătorești, supuse analizei de față. Astfel, în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj a fost invocată și admisă excepția tardivității petitului având ca obiect anularea HCL Florești nr. 100/07.07.2009, la termenul din data 25.02.2020, dosar. Ulterior, în cadrul aceluiași dosar, revizuenții (reclamanți în dosarul Tribunalului Cluj) au invocat excepția de nelegalitate a HCL al comunei Florești nr. 100/2009, care a fost respinsă din alt considerent, respectiv, că motivul respingerii cererea reclamanților de emitere a unui certificat de urbanism pentru elaborare PUZ/construire, a fost din cauza încadrării terenurilor în litigiu în categoria de folosință pădure, dosar; iar în cadrul dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Satu Mare cererea de anulare parțială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 a fost analizată pe fond și s-a dispus anularea în parte a acesteia, din perspectiva condiționării valabilității acestei hotărâri de avizul de la Consiliul județean Cluj prin intermediul arhitectului șef al județului Cluj. Așadar, aspectele invocate de revizuenți se referă la chestiuni ce au avut valențe diferite în circumstanțele procesuale în care au fost analizate, neputând fi încadrate în motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În fapt, aspectele formulate prin cererea de revizuire se circumscriu nemulțumirii revizuienților față de soluția pronunțată și nu pot fi valorizate pe calea prezentului demers judiciar, întrucât prin exercitarea revizuirii nu se deschide calea verificării legalității sau temeiniciei hotărârii atacate, dispozițiile care reglementează condițiile de admisibilitate și motivele de exercitare ale acestei căi extraordinare de atac fiind de strictă interpretare și aplicare. Astfel fiind, în conformitate cu prevederile art. 513 C. proc. civ. va respinge cererea de revizuire ca nefondată.