Decizia nr. 989/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16.12.2019 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, constatarea refuzului nejustificat de a emite aviz favorabil, corelativ cu obligarea pârâților la emiterea avizului favorabil cu privire la cu privire la următoarele obiective: - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp B, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp C, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp D, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp E, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp F, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp G, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp H, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp I, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente ia utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lC, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp J, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lB, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp K, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lA, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp L, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești. - "Construcție grădiniță de copii cu regim de înălțime D+P+E, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești. De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nejustificat de a emite actele administrative, constând în avize favorabile cu privire la imobilele identificate mai sus, prejudiciu în cuantum de 2.066.750 Euro cu titlu de beneficiu nerealizat, precum și dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație, de la data producerii prejudiciului și până la achitarea efectivă a acestuia; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile instanței de fond recurate în prezentul dosar Prin sentința nr. 80 din 17 martie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării reprezentat de Ministerul Apărării Naționale și în consecință: A anulat parțial următoarele avize cu nr. DT: - 4593/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 110 mp; - 4594/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 343 mp; - 4595/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 524 mp; - 4597/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 45 mp; - 4587/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 139 mp; A obligat pârâții la emiterea avizelor favorabile în limita suprafețelor de teren anterior menționate; A respins restul pretențiilor deduse judecății; A obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 16.066,93 RON cheltuieli parțiale de judecată. Prin încheierea din data de 26 mai 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 80/2022, pronunțate în dosarul nr. x/2019, în sensul că după alin. (2) al minutei și dispozitivului se va adăuga un nou alineat cu următorul conținut: "Anulează în întregime avizul cu nr. x din 18.11.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în suprafață de 997 mp". De asemenea, a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 80/2022, în sensul menționării căii de atac prevăzute de lege și anume: cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune sub sancțiunea nulității, la Curtea de Apel Cluj.

Căile de atac exercitate în cauză 3.1. Împotriva sentinței nr. 80 din 17 martie 2022 și a încheierii din 26 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, a formulat recurs recurenta-reclamantă A. S.R.L., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și a încheierii recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, casarea în parte a sentinței și a încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată. În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a arătat că prin modalitatea de redactare a hotărârii judecătorești, instanța de fond a contestat valoarea altor texte de lege - în speță, Protocolul din 2016 - și a depășit atribuțiile sale, în sensul că a stabilit că o schiță-anexă a Protocolului care este în vigoare și produce efecte juridice, este eronată și nu a luat-o în considerare. Protocolul, în forma sa completă, care include și anexa acestuia, nu a fost revocat sau anulat și produce efecte juridice. Instanța de fond a trecut peste forța juridică a acestui protocol și a stabilit că delimitarea zonei de siguranță s-a făcut eronat, fără a fi învestită cu o astfel de solicitare în prezentul litigiu. În reținerea acestui considerent, instanța de fond a preluat poziția intimaților-pârâți în sensul că zona de siguranță a fost conturată eronat, deoarece nu ar respecta prevederile art. 102 alin. (1) din Instrucțiuni și art. 3 din Protocol. Conform art. 102 alin. (2) din Instrucțiuni, limitele zonei de siguranță de stabilesc de comun acord cu organele administrației publice locale, prin încheierea unui document oficial. Mai mult, ar fi profund inechitabil ca instanța de judecată să treacă peste efectele juridice pe care le produce un astfel de protocol în ceea ce privește prezenta speță, în timp ce, în alte situații, avizele să se emită în temeiul aceluiași protocol și, implicit, în temeiul delimitării din acel protocol. Orice altă interpretare a textului echivalând cu o denegare de dreptate (sancționată de prevederile art. 3 C. civ.) și cu încălcarea dreptului de acces la instanță, garantat de prevederile art. 21 din Constituția României și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Cu privire la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1), pct. 6 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a arătat că motivarea instanței de fond este insuficientă și cuprinde considerente contradictorii, în sensul că din unele rezultă temeinicia pretențiilor supuse judecății, iar din altele netemeinicia acestora. Motivarea este insuficientă deoarece se apreciază că schița-anexă la Protocol, care concretizează zona de siguranță, este eronată, fără a se arăta, în concret, de ce se apreciază că schița-anexă ar fi eronată. Se menționează că se impune o interpretare a Protocolului față de presupusa neconcordanță dintre partea scrisă și partea desenată. În protocolul încheiat de aceste două autorități în anul 2016 sub nr. x/06.04.2016 se menționează expres, la art. 2, faptul că obiectul contractului este delimitarea zonei de siguranță față de depozitul de armament amplasat în Unitatea militară, iar nu delimitarea față de împrejmuirea exterioară a întregului teren al pârâtei. Potrivit principiului unicității de decizie în adoptarea legii, anexele fac corp comun cu actul normativ, având aceeași natură și forță juridică cu respectivul act. Prin urmare, atâta timp cât actul administrativ, protocolul, produce efecte, același aspect este valabil și pentru schița care cuprinde delimitarea zonei de siguranță. Suplimentar, este evident că schița-anexă este esența protocolului, din moment de textele din cuprinsul protocolului sunt doar o reluare a textelor din cadrul LOG 114 și a celorlalte acte normative cu incidență în domeniu. Practic, nu conținutul protocolului este aspectul de natură să pună în practică dispozițiile legale în materie, ci tocmai schița-anexă, acesta fiind documentul care vine să concretizeze modalitatea juridică de definire a zonei de siguranță. Considerentele contradictorii rezultă inclusiv din faptul că se specifică că se impune o interpretare a Protocolului însă, ulterior, se stabilește că a existat o eroare materială și că schița-anexă a fost conturată eronat. Interpretarea Protocolului ar fi presupus corelarea textelor legale cu schița-anexă pentru a determina ceea ce s-a urmărit prin delimitarea zonei de siguranță. Interpretarea nu vizează trecerea peste forța obligatorie a unui act administrativ cu caracter normativ prin stabilirea ca eronată a unei părți a acestuia, în lipsa uneia dintre ipotezele de anulare/revocare/modificare a acestuia. Instanța de fond nu a fost investită nici cu o cerere în anularea/revocarea Protocolului, sens în care nu putea trece peste forța juridică a unui act administrativ care produce efecte. Suplimentar, modalitatea de redactare a hotărârii judecătorești conduce la ideea de netemeinicie a pretențiilor reclamantei, însă dispozitivul are în vedere o admitere parțială a cererii de chemare în judecată, rezultând o contradicție între dispozitiv și considerente. Nu în ultimul rând, lipsa motivării rezultă și din faptul că nu se indică de către instanța de fond care variantă a delimitării zonei de siguranță a fost luată în considerare, având în vedere că dl. expert a realizat mai multe variante în cuprinsul raportului de expertiză. Un alt aspect de natură să justifice o insuficientă motivare este faptul că nu se indică temeiul juridic în baza căruia se procedează la obligarea la acordarea unor avize. Referitor la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a arătat că instanța de fond a încălcat prevederile Protocolului, prin ignorarea delimitării zonei de siguranță astfel cum rezultă aceasta rezultă din Protocol și astfel cum expertul a desenat-o în cuprinsul raportului de expertiză. Conform art. 102 alin. (2) din Instrucțiuni, limitele zonei de siguranță de stabilesc de comun acord cu organele administrației publice locale, prin încheierea unui document oficial. Pentru punerea în valoare a acestor dispoziții legale, între U.M. 01463 Florești și Consiliul Local al Comunei Florești a fost încheiat Protocolul de colaborare înregistrat sub nr. x/06.04.2016. Așadar, documentul care atestă limitele zonei de siguranță este Protocolul din 2016 - care cuprinde o anexă care delimitează zona de siguranță. Delimitarea zonei de siguranță conform anexei la protocol este singura delimitare validă juridică, care respectă tocmai prevederile din Instrucțiuni citate anterior. În caz contrar, reclamantei i s-ar crea o situație mai dificilă decât altor justițiabili, cărora le-au fost acordate avize conform Anexei la Protocol. În protocolul încheiat de aceste două autorități în anul 2016 sub nr. x/06.04.2016 se menționează expres, la art. 2, faptul că obiectul contractului este delimitarea zonei de siguranță față de depozitul de armament amplasat în Unitatea militară, iar nu delimitarea față de împrejmuirea exterioară a întregului teren al pârâtei. Potrivit art. 102 alin. (1) din Instrucțiuni, "fâșia de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic până la distanța de 400 metri este considerată zonă de siguranță și este redusă până la 200 de metri de la depozitele de armament și muniție situate în teren descoperit." Conform art. 102 alin. (2) din Instrucțiuni, "limitele zonei de siguranță se stabilesc de comun acord cu organele administrației publice locale, prin încheierea unui document oficial." Prin urmare, varianta care se impune a fi luată în calcul este Anexa nr. 1 la completarea la raportul de expertiză, depusă pentru termenul din luna noiembrie 2021, cu privire la care expertul judiciar precizează: "În completarea la raportul de expertiză, respectiv în anexa nr. 1 la completarea la raportul de expertiză am prezentat delimitarea zonei de siguranță conform planșei la Protocolul nr. 1537/06.04.2016 în care s-a delimitat zona de siguranță pornind de la zidul sudic al depozitului de armament, cu mențiunea că, pentru a obține o precizie sporită a determinării limitei de siguranță, am efectuat măsurători topografice a poziției depozitului de armament și nu am determinat grafic limita de pe planșă anexă la protocolul menționat. Potrivit Anexei nr. 1 la Completarea la raportul de expertiză depusă în luna noiembrie 2021, imobilele cu numerele cadastrale x NU SUNT AFECTATE DE ZONA DE SIGURANȚĂ." Această anexă la completare are în vedere zona de siguranță astfel cum este aceasta delimitată prin Anexa la Protocolul din 2016. Curtea a constatat că, în mod temeinic și legal, expertul a determinat zona de siguranță de 200 m față de împrejmuirea exterioară a depozitului de armament și muniție a UM 01463 Florești, iar nu în raport de distanța de 200 m față de depozit, așa cum apare linia marcată cu roșu pe planul anexat protocolului. O asemenea soluție este în contradicție cu prevederile Protocolului și cu concluziile expertului. În speță există un refuz nejustificat deoarece excesul de putere rezultă prin prisma faptului că pârâta refuză emiterea avizelor, în ciuda faptului că, potrivit protocolului de care se prevalează, imobilul proprietatea reclamantei se află situat numai într-o proporție foarte mică în interiorul zonei de siguranță, sens în care avizele se impune a fi emise pentru restul parcelelor care nu sunt încadrate în zona de siguranță. Nu în ultimul rând, încălcarea normelor de drept material în materia urbanismului și a autorizării lucrărilor de construcții rezultă și din modalitatea de redactare a dispozitivului hotărârii judecătorești deoarece legislația obligă beneficiarul la obținerea avizelor pentru un imobil în integralitatea acestuia, astfel cum este imobilul înscris în cartea funciară. Toată documentația de urbanism se realizează având în vedere un imobil în integralitatea sa, nicidecum o suprafață a acestuia. 3.2. Împotriva sentinței nr. 80 din 17 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, au formulat recurs și recurenții-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea în parte a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii cu privire la avizele nr. 2124, 2125, 2126, 2128 și 2118, ca neîntemeiată. În motivarea recursului, recurenții-pârâți au arătat că instanța de fond a nesocotit dispozițiile art. 397 alin. (1) teza II-a din C. proc. civ., potrivit cărora instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății și nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat emiterea avizelor pentru întreaga suprafață a imobilelor identificate în cuprinsul cererii. Astfel, imobilul cu numărul cadastral x este în suprafață de 545 mp; imobilul cu numărul cadastral x este în suprafață de 544 mp; imobilul cu numărul cadastral x este în suprafață de 555 mp; imobilul cu numărul cadastral x este în suprafață de 544 mp; imobilul cu numărul cadastral x este în suprafață de 544 mp. Reclamanta nu a solicitat emiterea unor avize parțiale pentru suprafețe mai mici decât cele înscrise în C.F., prin urmare apreciază că din aceste considerente, instanța de judecată a acordat ceva ce nu a fost cerut. Mai mult, chiar și în etapa administrativă, reclamanta a solicitat același lucru: emiterea unor avize favorabile pentru suprafețele întregi. Mai mult, instanța de judecată a pronunțat o soluție nelegală și din perspectiva faptului că această hotărâre nu poate fi pusă în executare. Astfel, în lipsa unor operațiuni de dezmembrare și identificare a noilor suprafețe, Ministerul Apărări Naționale nu ar putea emite aviz favorabil. În caz contrar, poziționarea concretă a construcțiilor ca urmare a emiterii unui aviz favorabil poate fi făcută discreționar.

Apărările formulate în recurs Recurenții-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că instanța de fond în mod corect a respins în parte acțiunea.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 12 septembrie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 25 ianuarie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materie, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. este fondat, iar recursul declarat de recurenții-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare. 6.1. Recursul formulat de recurenții-pârâți este nefondat. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16.12.2019 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, constatarea refuzului nejustificat de a emite aviz favorabil, corelativ cu obligarea pârâților la emiterea avizului favorabil cu privire la cu privire la următoarele obiective: - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp B, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp C, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp D, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp E, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp F, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp G, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp H, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp I, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente ia utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lC, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp J, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lB, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp K, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, nr. lA, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești; - "Construire imobil de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+E - Corp L, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente la utilități", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești. - "Construcție grădiniță de copii cu regim de înălțime D+P+E, împrejmuire, extindere conductă de gaz, racorduri și branșamente", amplasat în Comuna Florești, str. x, jud. Cluj, identificat prin C.F. nr. x Florești. De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nejustificat de a emite actele administrative, constând în avize favorabile cu privire la imobilele identificate mai sus, prejudiciu în cuantum de 2.066.750 Euro cu titlu de beneficiu nerealizat, precum și dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație, de la data producerii prejudiciului și până la achitarea efectivă a acestuia; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința nr. 80 din 17 martie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea și în consecință: A anulat parțial următoarele avize cu nr. DT: - 4593/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 110 mp; - 4594/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 343 mp; - 4595/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 524 mp; - 4597/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 45 mp; - 4587/19.06.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x în limita suprafeței de 139 mp; A obligat pârâții la emiterea avizelor favorabile în limita suprafețelor de teren anterior menționate; A respins restul pretențiilor deduse judecății; A obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 16.066,93 RON cheltuieli parțiale de judecată. Prin încheierea din 26.05.2022, instanța de fond a îndreptat din oficiu eroarea materială strecurată în minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 80/2022, pronunțată în dosarul nr. x/2019, în sensul că după alin. (2) al minutei și dispozitivului se va adăuga un nou alineat cu următorul conținut: "Anulează în întregime avizul cu nr. x din 18.11.2019 aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în suprafață de 997 mp". Este nefondată susținerea recurenților-pârâți că instanța de fond a acordat reclamantei ceea ce nu a cerut, încălcând dispozițiile art. 397 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ. Prin admiterea în parte a cererii reclamantei cu privire la emiterea avizelor doar pentru o parte din fiecare teren nu înseamnă că instanța de fond a acordat reclamantei ceea ce nu a cerut, ci a acordat doar o parte din ceea ce a cerut, soluție permisă de dispozițiile art. 397 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ. Prin anularea parțială a avizelor în limita suprafețelor menționate în cuprinsul sentinței recurate, instanța de fond a acordat reclamantei mai puțin decât a solicitat (și nu ceea ce nu a cerut), de vreme ce nu a dispus anularea avizelor pentru întreaga suprafață a terenurilor menționate. Recurenții-pârâți mai afirmă că sentința recurată nu poate fi pusă în executare deoarece nu au fost făcute operațiunile de dezmembrare și identificare a suprafețelor pentru care pârâții au fost obligați să emită aviz favorabil. Nici această susținere nu este fondată, deoarece suprafețele de teren pentru care pârâții au fost obligați să emită aviz favorabil sunt identificate și delimitate prin anexele la raportul de expertiză judiciară efectuat și depus la instanța de fond. Astfel: - suprafața de 110 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 8 la raportul de expertiză judiciară; - suprafața de 343 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 5 la raportul de expertiză judiciară; - suprafața de 524 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 7 la raportul de expertiză judiciară; - suprafața de 45 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 6 la raportul de expertiză judiciară; - suprafața de 139 mp din terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x este delimitată în anexa nr. 9 la raportul de expertiză judiciară. 6.2. Recursul formulat de recurenta-reclamantă este fondat. Primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. este nefondat, deoarece prin interpretarea corelată a dispozițiilor Protocolului încheiat la 06.04.2016 între Ministerul Apărării Naționale - UM 01463 și Consiliul local al comunei Florești, instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, exercitând atribuții aparținând puterii legislative sau executive. Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil. Conform art. 5 alin. (1) din C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să primească și să soluționeze orice cerere de competența instanțelor judecătorești, potrivit legii. În temeiul art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., "Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc." De asemenea, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public." Din interpretarea sistematică a acestor texte de lege rezultă că instanțele de judecată au obligația de a asigura protecția drepturilor, libertăților și a intereselor sale legitime ale persoanelor fizice și juridice, prin soluționarea cererilor ce intră în competența lor legală. În cazul în care încălcarea unui drept sau interes legitim se produce printr-un act administrativ, instanțele de judecată sunt competente să anuleze actul administrativ respectiv. În soluționarea cererilor ce intră în competența lor, instanțele de judecată sunt obligate să interpreteze și să aplice actele normative incidente la situația de fapt ce o stabilesc din probele administrate. În consecință, prin interpretarea corelată a dispozițiilor Protocolului încheiat la 06.04.2016 între Ministerul Apărării Naționale - UM 01463 și Consiliul local al comunei Florești, instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, ci, dimpotrivă, a realizat obligația de a lămuri conținutul acestuia, pornind de la scopul urmărit de părți la momentul semnării acestuia și de la dispozițiile legale în baza cărora a fost încheiat protocolul, dispoziții care ocrotesc un interes public, constând în asigurarea protecției siguranței publice. Această interpretare sistematică s-a impus cu atât mai mult cu cât există o neconcordanță între art. 3, care prevede explicit că edificarea construcțiilor se va face cu respectarea fâșiei de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic (text ce preia dispozițiile imperative ale actelor normative ce au stat la baza încheierii Protocolului) și Anexa desenată, în care linia marcată cu roșu este determinată la distanța de 200 m de depozit. Ținând seama de această neconcordanță, instanța de judecată are competența și obligația de a nu da eficiență juridică Anexei la Protocol deoarece încalcă art. 3 din Protocol, dispozițiile imperative ce au stat la baza încheierii Protocolului și principiul priorității interesului public. Înalta Curte apreciază că motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu este fondat. Motivarea sentinței recurate nu este insuficientă, așa cum afirmă recurenta-reclamantă, deoarece instanța de fond arată motivele pentru care apreciază că schița-anexă la Protocol este eronată, respectiv faptul că linia marcată cu roșu este stabilită la distanța de 200 m față de depozitul de armament și muniție și nu la 200 m față de împrejmuirea exterioară a depozitului. În plus, instanța de fond mai arată că stabilirea liniei marcată cu roșu la distanța de 200 m față de depozitul de armament și muniție încalcă dispozițiile legale de ordine publică (din care reiese neechivoc că zona de siguranță se măsoară de la limita exterioară a depozitului de armament) și principiul priorității interesului public, constând în apărarea siguranței publice. Instanța de fond a arătat în considerente că omologhează varianta inițială a raportului de expertiză efectuată de expertul judiciar B., precum și răspunsul acestuia la obiecțiunile formulate de reclamantă la raportul de expertiză, f.77-f.78, vol. IV) și că nu va omologa varianta efectuată de expertul judiciar conform susținerii reclamantei. De asemenea, contrar susținerilor recurentei-reclamante, instanța de fond precizează temeiul juridic în baza căruia a obligat pe pârâți să acorde avizele, respectiv dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Recurenta-reclamantă afirmă existența unor considerente contradictorii, ca urmare a faptului că se specifică că se impune o interpretare a Protocolului însă, ulterior, se stabilește că a existat o eroare materială și că schița-anexă a fost conturată eronat. Interpretarea conținutului Protocolului presupune, în opinia Înaltei Curți, lămurirea conținutului părții scrise și a părții desenate a Protocolului, verificarea concordanței între acestea, iar în situația existenței unei neconcordanțe sau chiar contradicții, identificarea efectelor juridice pornind de la textele actelor normative care au stat la baza emiterii Protocolului. De aceea, înlăturarea efectelor juridice produse de schița-anexă la Protocol ca urmare a faptului că linia marcată cu roșu este stabilită la distanța de 200 m față de depozitul de armament și muniție și nu la 200 m față de împrejmuirea exterioară a depozitului este o consecință firească a încălcării dispozițiilor legale de ordine publică și a interesului public, constând în apărarea siguranței publice. Nu există contradicție între considerente și dispozitiv, deoarece din considerente nu rezultă că toate pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate, ci doar pretenția ca limita zonei de siguranță să se calculeze la 200 m față de depozitul de armament și muniție a UM 01463 Florești. În considerente se menționează clar că, în mod temeinic și legal, expertul a determinat zona de siguranță de 200 de m față de împrejmuirea exterioară a depozitului de armament și muniție a UM 01463 Florești, iar nu în raport de distanța de 200 de m față de depozit, așa cum apare linia marcată cu roșu pe planul anexat protocolului (răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamantă la raportul de expertiză, f.77-f.78, vol. IV). Aplicând criteriul de determinare a zonei de siguranță la 200 de m de la limita exterioară a gardului ce delimitează depozitul de armament și muniție, stabilită în mod circular, instanța de fond a constatat că unele terenuri din cele menționate în cererea de chemare în judecată se află parțial în afara zonei de siguranță, astfel încât în privința părții din aceste terenuri, parte situată în afara zonei de siguranță, nu există interdicția de construire, ceea ce a determinat anularea parțială a avizelor expres menționate în considerentele și dispozitivul sentinței recurate. Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. constând în imposibilitatea lipsirii de efecte juridice a actelor administrativ cu caracter normativ, în tot sau în parte, în lipsa exercitării acțiunii în anulare este nefondat. Potrivit principiului ierarhiei actelor normative, consacrat de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 24/2000 actelor normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte. Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă. Instanța de contencios administrativ are competența de a verifica dacă un act administrativ normativ în vigoare conține prevederi contrare unor acte normative cu forță juridică superioară și de a înlătura efectele juridice contrare, chiar în lipsa unei acțiuni în anularea actului administrativ normativ. În caz contrar, aplicarea principiului imperativ al ierarhiei actelor normative ar depinde de voința unei persoane fizice sau juridice care nu ar învesti instanța de judecată cu o acțiune în anulare, ceea ce ar fi inadmisibil. În speță, actele normative cu forță juridică superioară sunt reprezentate de Legea nr. 122/2011 (art. 11 alin. (2) și Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M.S. 20 din 13.02.2014, cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea "LOG. 114, Instrucțiuni privind asigurarea tehnică cu armament și muniții în armată pe timp de pace, precum și pe timpul participării la misiuni și operații în afara statului român". Conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 122/2011, "prin ordin al ministrului apărării naționale se stabilesc modalitatea de pază a obiectivelor militare și de protecție a persoanelor, obligațiile și îndatoririle personalului care desfășoară activități specifice, inclusiv măsurile de siguranță opozabile terților, precum și documentele care se întocmesc de către comandanții/șefii obiectivelor militare". Potrivit art. 102 din Instrucțiunile LOG. 114: "(1) Fâșia de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic până la distanța de 400 metri este considerată zonă de siguranță și este redusă până la 200 de metri la depozitele de armament și muniție situate în teren descoperit. (2) Limitele zonei de siguranță se stabilesc de comun acord cu organele administrației publice locale, prin încheierea unui document oficial." Anexa nr. 1 lit. B) din Instrucțiunile LOG. 114 definește teritoriul tehnic ca fiind "zona în care se desfășoară majoritatea activităților specifice depozitului/sectorului de evidență și depozitare: depozitarea, primirea, predarea, întreținerea și repararea materialelor păstrate". Protocolul de colaborare, înregistrat sub nr. x/06.04.2016, încheiat între U.M. 01463 Florești și Consiliul Local al Comunei Florești este un act administrativ normativ de punere în executare a dispozițiilor normative menționate anterior, având o forță juridică inferioară acestora, act administrativ ce putea fi emis în limitele și în concordanță cu acestea, conform art. din Legea nr. 24/2000. Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. constând în stabilirea limitei zonei de siguranță de 200 m de la depozitul de armament și muniție, conform schiței-anexă la Protocol este nefondat. Potrivit art. 3 din Protocol, construcțiile ce urmează a fi edificate în vecinătatea obiectivului militar cu nr. cadastral x Florești situat în intravilanul Comunei Florești, vor fi construite cu respectarea fâșiei de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic până la distanța de 400 m considerată zonă de siguranță și redusă până la 200 m la depozitele de armament și muniție situate în teren descoperit, conform prevederilor regulamentelor militare în vigoare. Art. 3 reia dispozițiile imperative din art. 102 alin. (1) din Instrucțiunile LOG. 114, potrivit cărora fâșia de teren situată în afara împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic până la distanța de 400 metri este considerată zonă de siguranță și este redusă până la 200 de metri la depozitele de armament și muniție situate în teren descoperit. Este adevărat că alin. (2) din același articol prevede că limitele zonei de siguranță se stabilesc de comun acord cu organele administrației publice locale, prin încheierea unui document oficial. Contrar susținerilor recurentei-reclamante, cele două alineate se află în strânsă legătură, astfel încât din interpretarea lor sistematică rezultă că documentul oficial încheiat de organele administrației publice locale nu poate stabili limitele zonei de siguranță cu încălcarea alin. (1), respectiv la o distanță mai mică de 200 de metri față de împrejmuirea exterioară a teritoriului tehnic al depozitului de armament și muniție. În caz contrar, s-ar încălca dispozițiile imperative ale alin. (1) din art. 102 din Instrucțiunile LOG. 114, dispoziții ce ocrotesc un interes public, constând în apărarea siguranței publice. În teritoriul tehnic, conform Anexei nr. 1 lit. B) din Instrucțiunile LOG. 114 se desfășoară majoritatea activităților specifice depozitului, respectiv depozitarea, primirea, predarea, întreținerea și repararea armamentului și muniției de război. De aceea, de la limita împrejmuirii exterioare a teritoriului tehnic, se calculează cei 200 m pentru stabilirea zonei de siguranță, astfel încât să fie înlăturat orice risc pentru viața sau bunurile altor persoane. În condițiile contradicției dintre art. 3 din Protocol (conform căruia zona de siguranță de 200 m se calculează în raport cu împrejmuirea exterioară a teritoriului tehnic al depozitului) și schița-anexă, care stabilește linia roșie de delimitare a zonei de siguranță la 200 m față de depozit, în mod legal, instanța de fond a dat prioritate dispozițiilor art. 3 din Protocol, care au transpus dispozițiile imperative ale art. 102 alin. (1) din Instrucțiunile LOG. 114 și principiului priorității interesului public, constând în apărarea siguranței publice. Nu este întemeiată nici afirmația recurentei-reclamante că zona de siguranță nu ar trebui să fie circulară, ci dreptunghiulară, de vreme ce, pe de o parte, suflul unei eventuale explozii se propagă în circular, și nu în linie dreaptă, iar, pe de altă parte, inclusiv în planul anexă la Protocol această zonă a fost configurată circular . Recurenta-reclamantă face o confuzie cu zona de siguranță aferentă celuilalt obiect militar (poligon infanterie), care a fost determinat dreptunghiular . Nu este întemeiată critica recurentei-reclamante în privința existenței unui refuz nejustificat al pârâților la emiterea avizelor solicitate. Conform art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, refuzul nejustificat este exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei personae, fiind asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, excesul de putere constă în exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Refuzul intimaților-pârâți în privința emiterii avizelor solicitate de recurenta-reclamantă este justificat în privința suprafețelor de teren situate în interiorul zonei de siguranță, determinată conform art. 102 alin. (1) din Instrucțiunile LOG. 114 și art. 3 din Protocol, la o distanță de 200 m față de împrejmuirea exterioară a teritoriului tehnic al depozitului. Pe de altă parte, pentru aceleași motive, refuzul este nejustificat în privința suprafețelor de teren situate în exteriorul zonei de siguranță, astfel cum aceasta a fost determinată anterior, deoarece în privința acestora nu există interdicția de a construi, refuzul fiind rezultatul unui exces de putere constând în exercitarea dreptului de apreciere al intimaților-pârâți cu încălcarea dreptului de proprietateal recurentei-reclamante asupra terenurilor în cauză. Însă recursul este fondat în privința: - terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp; - terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 546 mp; - terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp. Din examinarea răspunsului la obiecțiuni depus de expertul judiciar B. și din examinarea planului de situație aflat la pag. 84 vol. IV din dosarul de fond) rezultă că: - terenul identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp; - terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 546 mp; - terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp, sunt în afara limitei zonei de siguranță, astfel cum aceasta a fost determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 102 alin. (1) din Instrucțiunile LOG. 114 și art. 3 din Protocol. De aceea, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că refuzul intimaților-pârâți de emitere a avizelor solicitate de recurenta-reclamantă este nejustificat în privința acestor suprafețe de teren.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 488, alin. (1) pct. 4, 6 și 8, art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 80 din 17 martie 2022 și a încheierii din 26 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând: va anula parțial și următoarele avize cu numărul: DT 2127/19.06.2019, aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp; DT 2123/19.06.2019, aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 546 mp și DT 2119/19.06.2019, aferent terenului identificat în CF nr. x, nr. cadastral x, în limita suprafeței de 544 mp; va obliga pârâții la emiterea avizelor favorabile în limita suprafețelor de teren anterior menționate și va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 5 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenții-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, împotriva sentinței nr. 80 din 17 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. În temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenții-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării la plata către recurenta-reclamantă A. S.R.L. a sumei de 7.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată, cu aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu art. 451 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că se justifică reducerea onorariului avocațial solicitat, pe de o parte, în raport cu activitatea desfășurată de avocat, care a constat în formularea căii de atac și prezența la un singur termen de judecată acordat în ședință publică în vederea soluționării recursului, iar pe de altă parte, în raport cu admiterea în parte a acțiunii reclamantei.