ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.02.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 509/2023

HOTĂRÂRE
02.02.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 509/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 2 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanta Unitatea Administrativ – Teritorială Municipiul Iași a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației:

- anularea Deciziei Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației nr. 465/24.11.2020 privind soluționarea contestației;

- anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/02.10.2020 emisă de Serviciul Constatare Nereguli și Antifraudă din cadrul Direcției Generale Programul Operațional Regional, care a avut ca efect aplicarea unei corecții financiare asupra acordului cadru, respectiv a contractelor subsecvente proiectului "Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iași", încheiat în cadrul Programului Operațional Regional 2014- 2020, Axa prioritară 4, în valoare de:

- 2.622.338,74 RON, reprezentând 5% din valoarea contractului nr. x/

11.11.2019, cod SMIS 123700;

- 3.668.671,83 reprezentând 5% din valoarea contractului nr. x/

11.11.2019 și cod SMIS 127025;

- 2.096.363,50 RON, reprezentând 5% din valoarea contractului nr. x/

27.07.2020.

- anularea Deciziei Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației nr. 49/02.03.2021 privind soluționarea contestației și a Procesului-verbal nr. x/13.01.2021 de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate emis de Direcția Management Financiar, din cadrul Direcției Generale Programul Operațional Regional, prin care s-a stabilit o dobândă totală în valoare de 142,00 RON, și anularea tuturor actelor administrative emise în legătură cu Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/02.10.2020, ca fiind netemeinice și vădit nelegale și, pe cale de consecință, exonerarea Municipiului lași de la plata corecției financiare și restituirea sumei nelegal reținute.

2.1. Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 132 din 15 septembrie 2021, a admis excepția de necompetență materială și teritorială, invocată de pârât prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta Unitatea Administrativ – Teritorială Municipiul Iași în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Iași a reținut, în esență, că acțiunea ce formează obiectul prezentului litigiu vizează anularea unor acte administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, a căror valoare trebuie stabilită prin raportare la cuantumul integral al sumelor imputate reclamantului cu titlu de corecție financiară (8.387.374,07 RON, compusă din corecția de 5% aplicată fiecăruia din cele trei contracte, respectiv 2.622.338,76 RON + 3.668.671,83 RON + 2.096.363,50 RON), sumă din care doar 885.103,50 reprezintă creanță bugetară, conform pct. 14 din nota de constatare.

Astfel, aplicând criteriul valoric, conform prevederilor art. 10 alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, în funcție de întreaga valoare a corecției aplicate și nu doar prin raportare la suma imputată cu titlu de creanță bugetară, întrucât textul de lege nu face nicio distincție în acest sens, a apreciat că competența materială revine curților de apel, fiind depășit pragul valoric de 3.000.000 RON, indicat în alin(1) al articolului menționat.

În ceea ce privește competența teritorială, a considerat că sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (3) tezei a II-a din Legea nr. 554/2004, față de calitatea de instituție publică a reclamantei, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, și a locului situării sediului pârâtului.

2.2. Prin sentința nr. 625 din 30 martie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal, reținând, în esență, că sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, având în vedere că în realitate "valoarea creanței bugetare rezultată din nereguli este în cuantum de 885.103,50 RON", prin urmare în raport de această sumă contestată trebuie să se interpreteze prevederile sus-menționate.

2.3. Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3883 din 12 iulie 2022, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, întrucât procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare sau nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare este atât un titlu de creanță dar și un titlu executoriu la expirarea termenului de plată, iar Codul de procedură fiscală și C. proc. civ. au acordat debitorului, în speță autorității publice reclamante, posibilitatea de a se adresa cu contestație la executare la instanța de la sediul său și în procedura contenciosului administrativ trebuie să îi fie acordat același beneficiu reclamantei, apreciind că nu sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) tezei a II-a din Legea nr. 554/2004 întrucât reclamanta a acționat în calitate de persoană vătămată în sensul Legii nr. 554/2004.

2.4. Prin sentința nr. 786 din 26 octombrie 2022, Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, că în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) tezei a II-a din Legea nr. 554/2004, întrucât acestea reglementează în mod expres ipoteza reclamantului instituție publică, fără a face distincție între situațiile în care instituția publică acționează în calitate de parte vătămată și cele în care acționează ca emitent al actelor atacate, așa încât reclamanta, având calitatea de instituție publică, se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Obiectul cererii deduse judecății vizează anularea Deciziei nr. 465/24.11.2020 emise de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației pentru soluționarea contestației administrative și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/02.10.2020 emise de Serviciul Constatare Nereguli și Antifraudă din cadrul Direcției Generale Programul Operațional Regional, precum și anularea Deciziei nr. 49/02.03.2021 emise de pârât privind soluționarea contestației și a Procesului-verbal nr. x/13.01.2021 de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate emis de Direcția Management Financiar, din cadrul Direcției Generale Programul Operațional Regional, dar și a tuturor actelor administrative emise în legătură cu Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/02.10.2020.

Instanța de control judiciar constată că în cauză sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

În cauză, acțiunea dedusă judecății a fost formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Iași, autoritate publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului autoritate publică, fără a face vreuna dintre distincțiile reținute de Tribunalul București, respectiv între situațiile în care instituția publică acționează în calitate de parte vătămată și cele în care acționează ca emitent al actelor atacate.

Așadar, deși reclamanta acționează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, în lipsa unor distincții în textul de lege care reglementează competența, în situația în care o instituție publică are calitatea de reclamant într-o acțiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanței de la sediul sau domiciliul pârâtului.

Textul de lege menționat instituie o competența teritorială exclusivă, stabilind, în situația în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept public, că instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Cum în speță sediul pârâtului este în București, competența materială revine, în primă instanță, Tribunalului București.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Iași și pe pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 2 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-06-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2537/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fisc
ÎCCJ 2019-02-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 594/2019
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fisc
ÎCCJ 2022-05-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3071/2022
Ședința publică din data de 26 mai 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași reclamanta Unitatea Administrativ
ÎCCJ 2019-02-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 860/2019
Asupra cererii de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal
ÎCCJ 2021-05-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3037/2021
Ședința publică din data de 20 mai 2021 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bu
Sursă