ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.02.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 594/2019

HOTĂRÂRE
07.02.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 594/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Iași a solicitat instanței să dispună suspendarea executării Procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate cu nr. x/28.03.2018, emis de către Direcția Plăți și Contabilitate Proiecte din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Prin încheierea din 11 iulie 2018, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a suspendat executarea Procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate cu nr. x/28.03.2018, emis de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Plăți și Contabilitate până la soluționarea definitivă a cauzei.

Împotriva încheierii din data de 11 iulie 2018 a Curții de Apel Iași, a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat că singurul argument de nelegalitate susținut de instanța de fond vizează faptul că dobânzile au fost calculate la valoarea întregii corecții de 10% și nu la valoarea corecției de 5%, așa cum a fost redusă pe fondul cauzei de către Curtea de Apel Iași, în Dosarul nr. x/2016.

Opinia instanței de fond este eronată, întrucât corecția financiară aplicată prin Nota de constatare nr. x/19.04.2016 nu a fost anulată sau suspendată definitiv de instanțele de judecată, deoarece împotriva sentinței prin care s-a dispus reducerea corecției financiare de la 10% la 5%, a declarat recurs.

Cu privire la producerea unei pagube iminente, arată că "posibilitatea executării silite a intimatului - reclamant pentru sume pe care nu le-ar datora" nu este suficientă pentru a demonstra existența condiției pagubei iminente, întrucât eventuala producere a unei pagube trebuie să fie consecință a executării, iar nu însăși executarea actului atacat.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Municipiul Iași a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând criticile expuse de recurent, în raport cu dispozițiile incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

Municipiul Iași a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat suspendarea executării Procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate cu nr. x/28.03.2018 emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, la care face trimitere art. 15 din aceeași lege, suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții de fond, și anume existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Cazul bine justificat este definit în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 prin referirea la împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În speță, prima instanță a reținut în mod corect că sunt suficiente indicii care să contureze aparența dreptului în favoarea reclamantului, în condițiile în care dobânzile stabilite prin procesul-verbal a cărei suspendare a executării se solicită au fost stabilite în raport cu corecția financiară de 10% stabilită prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor financiare nr. x/19.04.2016, corecție care a fost diminuată de către Curtea de Apel Iași, prin Sentința civilă nr. 42/06.03.2017, la 5%.

În cadrul procedurii sumare a suspendării executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul cauzei; de aceea, nici probatoriului administrat pentru stabilirea existenței unor indicii de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ, nici analizei efectuate de instanță nu li se poate pretinde amploarea și profunzimea probelor și raționamentelor pe care se fundamentează o soluție pronunțată cu privire la acțiunea în anularea actului.

Instanța de control judiciar constată că, în cauză, criticile invocate de intimatul- reclamant cu privire la baza de calcul a dobânzilor stabilite prin procesul-verbal contestat, în condițiile în care la data emiterii acestui proces-verbal, Curtea de Apel Iași a analizat legalitatea corecției financiare de 10% aplicată intimatului - reclamant și a redus-o la 5%, sunt de natură să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a se analiza pe fond, conținutul actului administrativ.

În plus, soluționarea acțiunii în anularea procesului-verbal aflat în discuție, a fost suspendă până la soluționarea definitivă a cauzei în care a fost pronunțată Sentința civilă nr. 42/06.03.2017, prin care a fost redusă corecția financiară.

Înalta Curte constată că instanța de fond a făcut o evaluare justă a datelor speței și în ceea ce privește condiția iminenței unei pagube, luând în considerare posibilitatea executării silite a reclamantului pentru sume pe care nu le-ar datora și consecințele negative pe care le-ar avea asupra activității sale.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 496 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Plăți și Contabilitate Proiecte împotriva încheierii din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 februarie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-11-21
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4042/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 mai 2015, pe rolul Curț
ÎCCJ 2020-02-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 840/2020
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 3 noiembrie 2016 pe rolul Curții de Apel Iași, se
ÎCCJ 2018-06-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2537/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fisc
ÎCCJ 2020-11-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5925/2020
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel
ÎCCJ 2023-02-02
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 509/2023
ânzii datorate emis de Direcția Management Financiar, din cadrul Direcției Generale Programul Operațional Regional, prin care s-a stabilit o dobândă totală în valoare de 142,00 RON, și anularea tuturor actelor administrative emise în legătu
Sursă