ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5016/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5016/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 28 octombrie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea depusă la dosarul cauzei la data de 25.01.2022, A. a formulat cerere de intervenție accesorie, cu scopul sprijinirii părților Agenția Națională de Administrare Fiscală București și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, în contradictoriu cu reclamanta SC "Vâlceana" S.R.L. Galați.
Încheierea de ședință din data de 30 iunie 2022
Prin încheierea de ședință din data de 30 iunie 2022, Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal a respins ca fiind inadmisibilă cererea de intervenție formulată de A..
S-a precizat la finalul acestei încheierii ca poate fi atacată odată cu fondul.
Calea de atac formulată
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat apel intervenientul A..
Apărările intimatei
Intimata-reclamantă Vîlceana S.R.L. a formulat note de ședință prin care a solicitat respingerea căii de atac formulate ca nefondată.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte urmează a o admite, pentru motivele în continuare arătate.
Înalta Curte reține că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, acestea dând expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.
Astfel, căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, nici părțile și nici instanța de judecată neputând deroga de la textele de lege pentru exercițiul unei căi de atac.
Prin urmare, persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit a căilor de atac.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
În acest context amintește instanța de control judiciar că potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (2) C. proc. civ. "După ascultarea intervenientului și a părților, instanța se va pronunța asupra inadmisibilității în principiu a intervenției, printr-o încheiere motivată", iar potrivit alin. (3) din același articol "Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul"
Rezultă că dispozițiile art. 64 alin. (3) C. proc. civ. deschide calea de atac a recursului împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție accesorie numai odată cu fondul cauzei.
Prin urmare, instanța de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate, deoarece aceasta nu face parte din categoria celor supuse recursului.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) raportat la art. 457 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului și va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității căii de atac invocată din oficiu.
Respinge ca inadmisibilă calea de atac formulată de recurentul intervenient A. împotriva încheierii din data de 30 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați– secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2022.