ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4537/2022

Ședința publică din data de 11 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești sub nr. x/2021 reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, B. pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună: constatarea nulității absolute a Hotărârii de Guvern nr. 1130/2021 pentru modificarea anexelor nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COV1D-19, publicata in Monitorul Oficial nr. 1013 din 22 octombrie 2021; constatarea nulității absolute a Hotărârii dc Guvern nr. 1090/2021 din 6 octombrie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata în Monitorul Oficial nr. 962 din 7 octombrie 2021; constatarea inexistenței Hotărârii Comitetului National pentru Situații de Urgență nr. 80/2021 adoptată în data de 06 octombrie 2021, calificata ca "actul cu efecte nule" sau "actul nul și neavenit; constatarea inexistenței Hotărârii Comitetului National pentru Situații de Urgenta nr. 91/2021 adoptată în data de 22 octombrie 2021, calificat ca "actul cu efecte nule" sau "actul nul și neavenit"; constatarea inexistenței Hotărârii nr. 94 din 25.10.2021 privind stabilirea unor măsuri suplimentare necesar a fi aplicate pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 calificat ca "actul cu efecte nule" sau "actul nul și neavenit"; constatarea cadrului discriminator al H.G. nr. 1130/2021; constatarea încălcării Constituției României la emiterea H.G. nr. 1130/2021 și a H.G. nr. 1.090/2021; constatarea încălcării Legii privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Prin sentința civilă nr. 2 din 11 ianuarie 2022 a Curții de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, excepție invocată de pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și B..

S-a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, B., ca fiind promovată de o persoană lipsită de interes.

S-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de C. și D..

S-a admis excepția netimbrării cererii de intervenție principală formulată de C..

S-a anulat cererea de intervenție principală, ca netimbrată.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta A. și recurenții-intervenienți C. și D..

Recursul este nemotivat.

Intimatul – pârât Ministerul Afacerilor Interne a formulat intâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Analizând cu prioritate excepția netimbrării invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul nu îndeplinește cerințele prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., întrucât nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Recurenților reclamanți li s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON conform O.U.G. nr. 80/2013, adresa instanței fiind comunicată acestora conform dovezilor de la dosar.

Recurenții - reclamanți nu au înțeles să acopere lipsa taxei judiciare de timbru până la termenul acordat în cauză la data de 11 octombrie 2022.

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invoca unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Astfel, deși li s-a adus la cunoștință, și prin cererea de regularizare și prin citația pentru termenul de față, obligația achitării taxei judiciare de timbru conform prevederilor O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării recursului, recurenții - reclamanți nu s-au conformat dispoziției instanței.

Potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat iar, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de recurenta-reclamantă A. și recurenții-intervenienți C. și D. împotriva sentinței nr. 2 din 11 ianuarie 2022 a Curții de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 octombrie 2022.