ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4884/2022

Ședința publică din data de 25 octombrie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a Contencios Administartiv și Fiscal la data de 28.10.2021 sub nr. x/2021, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ, COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, H. și DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, au solicitat instanței:

Prin sentința civilă nr. 1.630 din data de 10.11.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel București s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică, Comitetul Național Pentru Situații de Urgență, H. și Departamentul Pentru Situații de Urgență având ca obiect având ca obiect anulare act administrativ - H.G. nr. 1130/2021 și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj.

Pe rolul Curții de Apel Cluj, dosarul fost înregistrat la data de 18.11.2021 sub nr. x/2021.

La data de 16.12.2021, reclamanta I. a depus precizări scrise prin care a solicitat anularea H.G. nr. 1130/22.11.2021 adoptată în baza Hotărârii CNSU nr. 91/22.11.2021 și publicată în M. Oficial nr. 1031/22.10.2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 14.03.2021 precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și a Anexelor nr. 1, II și III ale hotărârii precum și anularea H.G. nr. 1242/08.12.2021 publicată în M. Oficial nr. 1166/08.12.2021 precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și a Anexelor nr. 1, II și III ale hotărârii .

Prin încheierea din data de 16 decembrie 2021, în contextul verificării competenței teritoriale a instanței, Curtea de Apel a dispus disjungerea cererilor formulate de reclamanții B., F. și G. și formarea unui nou dosar, având nr. x/2021, precum și disjungerea cererii formulate de către reclamanții C., D. și E., și formarea unui nou dosar, înregistrat sub nr. x/2021.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 27/2022 din 03 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului H. - SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - ȘEFUL DEPARTAMENTULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, cu sediul în Piața Revoluției nr. 1 A, București invocată de către acesta.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, cu sediul in Piața Revoluției nr. 1 A, București invocată de către acesta.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul la Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1, București,.

Admite excepția tardivității modificării de acțiune, invocată de pârâții COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, cu sediul în Piața Revoluției nr. 1 A, București și MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, cu sediul în Piața Revoluției nr. 1 A, București, și constată decăderea reclamantei din dreptul de a-și modifica cererea de chemare în judecată.

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamantă, invocată de către pârâții MINISTERUL AFACERILOR INTERNE și GUVERNUL ROMÂNIEI.

Respinge excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâtul COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ .

Respinge excepția lipsei de interes a reclamantei, invocată de către pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ și MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.

Respinge, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - Direcția Generală Juridică, COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul H. - SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - ȘEFUL DEPARTAMENTULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de legitimare procesuală pasivă.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de legitimare procesuală pasivă."

Recursul principal

Împotriva sentinței civile nr. 27/2022 din 03 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., printr-o notă transmisă pe e-mail în data de 12 februarie 2022, precizând că hotărârea nu i-a fost comunicată încă, pe parcursul judecății aceasta nedepunând la dosar "motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor", astfel cum impun dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Recursul incident

Împreună cu întâmpinarea formulată la recursul principal promovat de reclamanta A., pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat și recurs incident, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A solicitat admiterea recursului incident, cu consecința respingerii, ca inadmisibilă, respectiv, ca lipsită de interes, a cererii de chemare în judecată.

Susține în esență că, raportat la momentul la care acțiunea a fost judecată, nu erau îndeplinite condițiile de exercitare, respectiv de susținere a unei acțiuni civile, cerințe obligatorii prevăzute de art. 32 și art. 194 și următoarele din C. proc. civ., dispoziții pe care instanța le-a nesocotit.

Apărările intimaților-pârâți

Împotriva recursului exercitat de reclamantă, au formulat o întâmpinare comună intimații - pârâți Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență și Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență - Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne, Dr. H., în cadrul căreia au invocat excepția netimbrării recursului promovat de reclamantă și excepția nulității acestuia pentru nemotivarea în termenul legal.

În cadrul întâmpinării sale, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a invocat la rându-i excepția nulității recursului formulat de recurenta - reclamantă A., pentru nemotivare, invocând dispozițiile art. 485, art. 468 alin. (3), art. 487 alin. (1) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva recursului incident promovat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare intimatul - pârât Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prin reprezentant legal Departamentul pentru Situații de Urgență, prin secretar de stat dr. H., solicitând admiterea recursului incident, apreciind că instanța de fond, în mod greșit a respins excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile și exceăția liupsei de interes, invocate de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Juridică, motiv pentru care susține în totalitate argumentele formulate prin recursul incident.

Recurenta - reclamantă A. nu a formulat întâmpinare la recursul incident promovat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, deși acesta i-a fost comunicat în termenul legal.

Răspunsul la întâmpinare

Recurenta - reclamantă A. nu a combătut apărările intimaților - pârâți în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispozițiile art. 471

1

din C. proc. civ., incidente și în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Procedura de soluționare a recursurilor

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 13.05.2022, a fost fixat primul termen pentru judecata celor două recursuri la data de 25 octombrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Înainte de a trece la analizarea pe fond a celor două recursuri ce fac obiectul prezentei judecăți, Înalta Curte reține dispozițiile art. 499 C. proc. civ., ce prevăd că "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Trecând la analizarea recursului principal promovat de reclamanta A., Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., va analiza mai întâi excepția nulității recursului promovat de aceasta, invocată în cadrul întâmpinărilor depuse la dosar atât de recurentul - pârât Ministerul Afacerilor Interne cât și de intimații - pârâți Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență și Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență - Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne, Dr. H., pentru neîndeplinirea cerinței motivării căii de atac, deoarece, nerespectarea acestei condiții imperative atrage sancțiunea nulității și exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

Astfel, reține Înalta Curte de Casație și Justiție că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul principal nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora, " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca respectivele critici de nelegalitate să poată fi circumscrise motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu dispozițiile legale pretins încălcate, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.. Simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute expres și limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părțile au avut la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanțe.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Examinând recursul declarat în cauză de reclamanta A., prin raportare la dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care aceasta își întemeiază cererea, în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Astfel, Înalta Curte constată că, în data de 12 februarie 2022 recurenta-reclamantă A. a transmis pe e-mail o notă în cadrul căreia a menționat că formulează recurs în cadrul dosarului nr. x/2021," la Hotărârea nr. 27/2022", ce nu i-a fost comunicată încă.

Hotărârea recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal la data de 03 februarie 2022 și comunicată recurentei la data de 28.02.2022 (astfel cum rezultă din documentul atașat la dosarul Curții de Apel) termenul de recurs fiind de 15 zile de la comunicare, conform art. 20 din Legea nr. 554/2004, astfel cum corect s-a menționat și în dispozitivul hotărârii recurate.

Analizând recursul declarat de reclamanta A., Înalta Curte constată că acesta a fost declarat în termen, declarația de recurs fiind transmisă pe e-mail la data de 12.02.2022, adică înainte de comunicarea hotărârii din 28.02.2022, motiv pentru care au devenit incidente dispozițiile art. 468 alin. (3) C. proc. civ. ce prevăd următoarele:

"Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel".

Ori, raportat la aceste dispoziții, cele 15 zile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care recurenta a declarat apel la data de 12.02.2022, iar sentința a fost comunicată ulterior, adică la data de 28.02.2022, s-au împlinit exact la momentul comunicării sentinței, adică la 28.02.2022.

În ceea ce privește motivarea căii de atac, Înalta Curte constată că recurenta -reclamantă a menționat, prin declarația de recurs, că hotărârea nu i-a fost comunicată încă și, deși, atât prin Adresa emisă de instanță la data de 01 aprilie 2022, cât și prin citația emisă pentru termenul de judecată din 25 octombrie 2022, recurenta - reclamantă a fost legal citată cu mențiunea de a depune Motivele de recurs și dovada formulării acestora în termenul legal, aceasta nu s-a conformat.

Din examinarea înscrisurilor din dosarul de recurs, se constată că recurenta - reclamantă nu a depus motivele de nelegalitate a hotărârii recurate nici ulterior comunicării hotărârii atacate, ultima zi legală pentru motivarea căii de atac, respectiv pentru formularea criticilor de nelegalitate, fiind 28.02.2022.

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Prin urmare, având în vedere că termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 28.02.2022, iar recurenta-reclamantă nu a depus la dosar motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității, prevăzută de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ., constatând nul recursul principal formulat de reclamanta A..

Recursul incident

În ceea ce privește recursul incident formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva aceleiași sentințe, instanța de control judiciar are în vedere prevederile art. 472 alin. (2) din C. proc. civ., la care trimite articolul 491 C. proc. civ., ce vizează recursul incident și recursul provocat, potrivit cărora, "(2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect."

Legiuitorul a înțeles să transpună aplicarea acestor prevederi și în privința procedurii de soluționare a recursului, astfel, potrivit art. 491 alin. (1) din C. proc. civ.:

"(1) Recursul incident și recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 și 473, care se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile art. 488 rămân aplicabile."

Aceasta este situația și în cauză, unde recursul reclamantei A. se constată ca este nul.

Ținând cont că soluția dată în privința recursului principal declarat de reclamanta A. nu implică cercetarea fondului, va constata că a rămas fără efect recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) cu trimitere la alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, admițând excepția nulității recursului, pentru nemotivare, invocată de recurentul - pârât Ministerul Afacerilor Interne și de intimații - pârâți Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență și Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență - Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne, Dr. H., va constata nul recursul principal formulat de reclamanta A., făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.

Totodată, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. coroborat cu art. 472 alin. (2), art. 491 alin. (1) și art. 494 din același act normativ, va respinge recursul incident formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ca rămas fără efect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul principal formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 27/2022 din 3 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

Respinge recursul incident formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței civile nr. 27/2022 din 3 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără efect.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 octombrie 2022.