ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 387/2023

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești și ulterior strămutată la Curtea de Apel Craiova, reclamantul A. a solicitat în cu pârâții Uniunea Națională a Notarilor Publici din România și Institutul Notarial Român: - anularea parțială a actului prin care s-a dispus cu privire la soluționarea contestațiilor la barem și s-a aprobat baremul definitiv de corectare a lucrărilor act nr. 1847 din 9 noiembrie 2020; - anularea parțială a actului prin care i-a fost stabilit punctajul la lucrarea dată la concursul organizat pentru ocuparea posturilor de notar public stagiar - în anul 2020- anexa nr. 18 lista cu rezultatele finale ale concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar; - ca efect al anularii parțiale a celor doua acte, obligarea pârâților la emiterea unui act prin care sa îi fie stabilit punctajul corect, cu luarea în considerare a acestui punctaj la stabilirea candidaților admiși în raport de numărul de locuri scoase la concurs și de punctajul acordat celorlalți candidați.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 105 din 08 aprilie 2021 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Institutul Notarial Român și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. La data de 9.03.2022, recurentul-reclamant A. a depus declarație de renunțare la judecarea recursului promovat în cauză, conform art. 463 C. proc. civ. .

Apărările formulate de intimati Intimații-pârâți Uniunea Națională a Notarilor Publici din România și Institutul Notarial Român au depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe. De asemenea, la data de 25.01.2023, au depus note scrise, exprimându-și acordul cu privire cererea de renunțare la judecata recursului formulată în cauză.

Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de renunțare la judecata recursului Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar art. 463 din același cod definește achiesarea la hotărâre drept renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja. Pentru aceste motive, având în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului de renunțare la judecata recursului.