ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4375/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 24 iulie 2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Institutul Notarial Român și Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, a solicitat: - anularea, în parte, a Hotărârii nr. 365 din 24.02.2018, emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor din cadrul Institutul Notarial Român, respectiv art. 2 din această hotărâre; - anularea parțială a baremului definitiv afișat în data de 23.02.2018, prin care a fost modificat răspunsul din baremul inițial al Comisiei de examinare la întrebările 24, 29, 82 și 83 din Grila 2 și menținerea baremului inițial afișat de Comisia de examinare în data de 21.02.2018; - anularea în parte a listei cuprinzând rezultatele contestațiilor întocmită de Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor și înregistrată sub nr. x din data de 04.03.2018, prin care a fost respinsă contestația sa formulată împotriva rezultatelor concursului și, pe cale de consecință: - admiterea contestației formulate împotriva rezultatelor concursului pentru dobândirea funcției de notar public stagiar organizat în data de 21.02.2018 și atribuirea lucrării sale a punctajului conform baremului inițial astfel cum a rămas definitiv prin admiterea contestației și anularea răspunsului la întrebarea 86 din G 2; - anularea, în ceea ce o privește, a dispozițiilor art. 1 din Hotărârea nr. 41 din 09.03.2018, emisă de Consiliul Uniunii de validare a rezultatelor concursului pentru dobândirea funcției de notar public stagiar organizat în ziua de 21 februarie 2018, pentru ocuparea locurilor de notar stagiar din cadrul Camerei Notarilor Publici Bacău și anexa la această hotărâre reprezentând lista cu rezultatele finale ale concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar CNP Bacău; - invalidarea, în ceea ce o privește, a rezultatului "respins" și înscrierea sa pe lista cuprinzând rezultatele finale ale concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar CNP Bacău ca fiind admisă la acest concurs, cu recunoașterea tuturor drepturilor ce decurg din calitatea de candidat admis la concursul pentru dobândirea funcției de notar public stagiar organizat în ziua de 21 februarie 2018.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 967 din 13 martie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Institutul Notarial Român și Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 967 din 13 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, cu consecința admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată. Printr-un prim set de critici, recurenta-reclamantă a învederat că în mod nelegal și cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material cuprinse în O.M.J. nr. 2792/C/2017 din 19 octombrie 2017 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar, în Legea nr. 24/2000 și în Constituția României a reținut instanța de fond că Hotărârea nr. 365/24.02.2018, adoptată de Comisia soluționare a contestațiilor constituită în baza art. 7 alin. (1) pct. 13 lit. e) din O.M.J. nr. 2792/C/2017 din 19 octombrie 2017 este o simplă hotărâre interpretativă, nesupusă comunicării/publicării. A arătat că în mod greșit a reținut instanța de fond că adoptarea Hotărârii nr. 365/24.02.2018 de Comisia soluționare a contestațiilor era singurul remediu al unei astfel de situații în condițiile în care atribuțiile Comisei de soluționare a contestațiilor în ceea ce privește contestațiile la barem sunt cuprinse în art. 14 alin. (5) din O.M.J. nr. 2792/C/2017, iar dispozițiile art. 14 alin. (3) din același ordin, care cuprind remedii pentru situațiile în care răspunsurile inițiale ale Comisiei de examinare sunt greșite ar putea fi interpretate în sensul că după primirea contestațiilor la barem Comisia de examinare, care a emis baremul inițial, văzând susținerile din contestații, putea modifica răspunsurile la baremul inițial, tocmai în sensul în care a hotărât Comisia de soluționare contestații prin Hotărârea nr. 365/24.02.2018. Totodată, recurenta-pârâtă a susținut că din conținutul dispozițiilor atacate nu se poate constata caracterul interpretativ al acestora și, deși prin hotărârea contestată Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor a adăugat la O.M.J. nr. 2792/C/2017, instanța de fond a reținut în mod greșit că această hotărâre are caracter interpretativ, cu toate că nu s-a urmărit clarificarea unei norme sau a câmpului său de aplicare ci s-a completat actul normativ cu dispoziții noi, fapt nepermis, întrucât Comisia de soluționare contestații nu are atribuții de reglementare. Printr-un alt set de critici, recurenta-reclamantă a învederat că, în situația în care s-ar trece peste primul motiv de recurs și s-ar reține caracterul interpretativ al Hotărârii nr. 365/24.02.2018, modul de interpretare al dispozițiilor privind soluționarea contestațiilor la barem dată de comisie prin această hotărâre, reținut de instanța de fond ca fiind soluția practică care se desprinde din interpretarea Ordinului 2792/C/2017, este greșit. Apreciază că dacă Comisia de soluționare a contestațiilor urmărea interpretarea dispozițiilor din regulament în ceea ce privește soluționarea contestațiilor la barem atunci când răspunsurile inițiale ale Comisiei de examinare sunt greșite, pentru a exista transparență, trebuia să folosească din teoria generală a statului și dreptului metoda interpretării logice care constă în deducerea unor consecințe logice în urma analogiei care se face între două situații asemănătoare. În absenta unei reguli care reglementează o situație, se poate apela la o regulă care reglementează o situație asemănătoare. În acest sens, raportat la situația de fapt incidentă în cauză, interpretul ar fi putut apela, în absenta unei reguli care reglementează o situație, la o regula care reglementează o situație asemănătoare, în speță o astfel de regulă regăsindu-se în art. 12 pct. 7 din O.M.J. nr. 666/2018.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea comună înregistrată la dosarul cauzei la data de 04 iunie 2019, intimații-pârâti au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că ipotezele prevăzute de motivul de casare invocat de recurenta-reclamantă nu se regăsesc în speță, întrucât instanța de fond a analizat toate probele și argumentele invocate, iar faptele reținute nu au primit o altă calificare în raport de textele de lege incidente, soluția fiind în concordanță cu cele reținute în considerentele hotărârii. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru următoarele considerente: Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce vizează aplicarea sau interpretarea greșită a normelor de drept material este nefondat, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară. Astfel, prin Hotărârea nr. 365/24.02.2018 a Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor din cadrul Institutul Notarial Român, s-au stabilit următoarele: "Art. 1. Pentru situațiile în care, urmare a admiterii contestației, se constată că subiectul (grila) nu respectă prevederile art. 9 coroborat cu art. 14 alin. (5) din Regulament sau enunțul său este eronat sau neriguros din punct de vedere juridic, Comisia decide anularea subiectului, acordând tuturor candidaților punctajul corespunzător subiectului anulat. Art. 2. Pentru situațiile în care, urmare a admiterii contestației, se constată că subiectul are variante de răspuns corecte diferite, în tot sau în parte, de baremul provizoriu, Comisia decide modificarea în mod corespunzător a baremului, fără a modifica enunțul subiectului, răspunsurile candidaților urmând a fi punctate conform baremului definitiv". Potrivit Baremului de notare definitiv afișat la 23 februarie 2018, s-au modificat răspunsurile din baremul inițial la întrebările 24, 29, 82 și 83 și anulat răspunsul la întrebarea 86, cu menținerea în rest a baremului inițial. Conform Listei cu rezultatele contestațiilor nr. 424/04.03.2018, contestația reclamantei a fost respinsă . Prin Hotărârea Consiliului Uniunii nr. 41/09.03.2018 au fost validate rezultatele concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar, organizat de INR în ziua de 21 februarie 2018, pentru ocuparea locurilor de notar stagiar din cadrul camerei Notarilor Publici Bacău. Conform anexei la hotărâre, recurenta-reclamantă s-a plasat pe locul 3, cu 7,40 puncte, clasamentul primelor 4 locuri arătând astfel: Nr. crt. Nume și prenume Nr. răspunsuri corecte civil procedură civilă Nr. răspunsuri corecte procedură legislație notarială Nota lucrării Rezultatul concursului 1. M.R. 33 46 7,90 admis 2. S.I.E. 33 42 7,50 admis 3. A. 31 43 7,40 respins 4. D.O.L. 29 45 7,40 respins Contrar susținerilor recurentei-reclamante, Înalta Curte împărtășește opinia instanței de fond, potrivit căreia, raportat la cadrul legal incident în cauză, prin Hotărârea nr. 365/24.02.2018, adoptată în 23.02.2018, Comisia de soluționare a contestațiilor nu și-a depășit atribuțiile, substituindu-se Ministrului Justiției, hotărârea consacrând soluția practică ce se desprinde din interpretarea Ordinului nr. 2792/C/2017, nicidecum o completare a acestuia sau modificare a acestuia. În acest sens, sunt relevante dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. e), ale art. 14, precum și ale art. 19 - 20 din Ordinul MJ nr. 2792/C/2017 din 19 octombrie 2017 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar, care a reglementat procedura de desfășurare a examenului/concursului din 21 februarie 2018: "ART. 7 alin. (1) lit. e) (1) Pentru organizarea și desfășurarea examenului sau concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar funcționează următoarele comisii: /…/e) Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor este alcătuită din 5 membri, alții decât cei care fac parte din comisia menționată la lit. d), respectiv: - un membru al Consiliului Uniunii, care este și președintele comisiei; - un reprezentant al Ministerului Justiției; - un membru al corpului didactic din învățământul superior de specialitate; - doi notari publici. Comisia are atribuțiile prevăzute la art. 14, 19 și 20. Președintele comisiei nu participă la notarea lucrărilor, supraveghează desfășurarea activității comisiei, întocmește centralizatorul nominal la soluționarea contestațiilor, prevăzut în anexa nr. 16, lista cuprinzând rezultatele contestațiilor, prevăzută în anexa nr. 17, și întocmește lista cuprinzând rezultatele finale ale examenului sau concursului, după soluționarea contestațiilor, prevăzută în anexa nr. 18. ART. 14 (1) După extragerea și comunicarea subiectelor, Comisia de examinare se întrunește și stabilește răspunsurile corecte la întrebări, întocmind baremul de notare: pentru fiecare răspuns corect la cele 100 de întrebări se vor acorda 0,10 puncte, astfel încât suma punctelor acordate prin barem să fie

(2) La expirarea timpului alocat examenului, baremul de notare, împreună cu setul de subiecte extras, se afișează la sala de examen și se publică pe pagina de internet a INR, pentru a fi consultate de către candidați. (3) În termen de 24 de ore de la afișarea baremului de notare, candidații pot formula și depune la INR contestație împotriva baremului de notare, care se înregistrează cu menționarea datei și a orei primirii. În același termen, în situația în care Comisia de examinare sesizează că există o eroare materială cu privire la modalitatea de întocmire a baremului de notare, cu acordul majorității membrilor săi, procedează la îndreptarea acesteia, adoptând o hotărâre în acest sens. Dacă în același termen de 24 de ore de la afișarea baremului de notare nu se formulează nicio contestație sau, după caz, nu se face nicio îndreptare de eroare materială de către Comisia de examinare, baremul de notare rămâne definitiv. (4) După expirarea termenului de depunere a contestațiilor împotriva baremului de notare, INR înaintează de îndată contestațiile primite Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor. Comisia soluționează contestațiile în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, hotărârea adoptată fiind definitivă. Comisia adoptă hotărâri cu acordul majorității membrilor săi. (5) În cazul admiterii contestației împotriva baremului de notare, Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor acordă tuturor candidaților punctajul corespunzător subiectelor anulate. Comisia de soluționare a contestațiilor nu poate modifica enunțul subiectelor extrase. (6) Baremul de notare, rămas definitiv în condițiile alin. (3) și (4), după caz, se publică, de îndată, pe pagina de internet a INR. ART. 19 (1) În situația în care se depun contestații la notarea lucrărilor, președintele examenului sau concursului solicită întrunirea Comisiei pentru organizarea și supravegherea desfășurării examenului sau concursului, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor. Comisia selectează lucrările cu privire la care s-au formulat contestații și le resigilează prin aplicarea de etichete și a ștampilei INR, astfel încât să nu se poată distinge identitatea candidatului, numărul lucrării și media acordată de Comisia de examinare. (2) Comisia pentru organizarea și supravegherea desfășurării examenului sau concursului amestecă și renumerotează lucrările și le predă pe bază de proces-verbal președintelui Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor. (3) Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor se întrunește în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). (4) Președintele Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor repartizează lucrările pe corectori, astfel încât fiecare lucrare să fie corectată de 2 membri ai comisiei și apreciată separat, conform baremului definitiv de notare. (5) Fiecare corector trece în borderoul individual de notare prevăzut în anexa nr. 14, sub semnătură, nota lucrării. Nota lucrării fiecărui corector reprezintă suma punctajelor acordate de acesta. (6) Nota lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 2 corectori, care se înscrie în centralizatorul comun prevăzut în anexa nr. 15, semnat de aceștia. (7) În situația în care nu există diferențe de notare între cei 2 corectori, nota lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 2 corectori, care se înscrie în centralizatorul comun la soluționarea contestațiilor, prevăzut în anexa nr.

(8) În situația în care se constată că există diferențe de notare între cei 2 corectori, la solicitarea președintelui Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor, cei 2 corectori prevăzuți la alin. (4) procedează împreună la recorectarea lucrării și completează centralizatorul comun la soluționarea contestațiilor, prevăzut în anexa nr. 15. Nota rezultată în urma recorectării este definitivă și reprezintă suma punctajelor acordate în urma recorectării. (9) Nota lucrării acordată de Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată. (10) După înscrierea notelor pe toate lucrările și întocmirea centralizatorului comun la soluționarea contestațiilor, prevăzut în anexa nr. 15, președintele Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor, în prezența tuturor membrilor comisiei, dezlipește colțurile lucrărilor în ordinea numerotării. La fiecare lucrare se citește numărul acesteia, numele și prenumele candidatului și nota obținută, întocmindu-se centralizatorul nominal la soluționarea contestațiilor, prevăzut în anexa nr. 16, care este semnat de toți membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor. (11) Președintele Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor întocmește lista cuprinzând rezultatele contestațiilor, prevăzută în anexa nr. 17, care este semnată de toți membrii comisiei. (12) În baza listei cu rezultatele examenului sau concursului, prevăzută în anexa nr. 13, întocmită de Comisia de examinare, și a listei cuprinzând rezultatele contestațiilor, prevăzută în anexa nr. 17, președintele Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor întocmește lista cu rezultatele finale ale examenului sau concursului, prevăzută în anexa nr. 18, în care se menționează pentru fiecare candidat nota obținută, mențiunea "admis/respins", în ordinea notei obținute, raportat la posturile scoase la concurs. (13) În situația în care, pentru ultimul post vacant existent în circumscripția unei Camere, sunt mai mulți candidați care au obținut aceeași notă la examenul sau concursul pentru dobândirea calității de notar stagiar, are prioritate candidatul care a obținut punctajul mai mare la întrebările din drept civil și procedură civilă. În situația în care, după aplicarea criteriului de departajare, egalitatea se menține, președintele Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor solicită Consiliului Uniunii suplimentarea numărului de posturi pentru acea Cameră cu un număr egal cu cel al candidaților care au obținut aceeași notă. ART. 20 După încheierea procedurilor de soluționare a contestațiilor și întocmirea listei cu rezultatele finale ale examenului sau concursului, președintele Comisiei de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor întocmește un raport cu privire la modul în care Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva notării lucrărilor și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul regulament, pe care îl înaintează Consiliului Uniunii, pentru a fi avut în vedere la procedura de validare/invalidare a examenului sau a concursului." Așadar, metodologia desfășurării examenului/concursului era deficitară, în sensul că făcea referire doar la ipoteza subiectelor anulate, oferind și soluția pentru această ipoteză, anume acordarea către toți candidații a punctajului corespunzător subiectelor anulate. Or, în speță, singurul subiect anulat a fost cel aferent întrebării nr. 86, pentru întrebările 24, 29, 82 și 83 comisia statuând caracterul eronat al baremului, fie în sensul unui singur răspuns corect din două inițiale, fie a două răspunsuri corecte din unul inițial. Având în vedere scopul contestațiilor la barem, respectiv remedierea pe cale administrativă a erorii intervenite în baremul inițial, care tocmai din acest motiv avea caracter provizoriu, soluția pentru care a optat Comisia de soluționare a contestațiilor, de rectificare a erorilor reținute prin conferirea unor valențe juridice doar răspunsurilor corecte, potrivit evaluării finale de la corectarea baremului, este logică și nu se poate aprecia că a fost emisă cu depășirea competențelor, cu atât mai mult cu cât singura acțiune prohibită prin Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar era aceea de modificare a enunțului subiectelor extrase. Este adevărat că este posibil ca legea sau reglementarea terțiară să statueze diferite remedii, însă în cauză nu exista o atare reglementare, cu privire la soarta răspunsurilor corecte conform baremului inițial, astfel că, în acord cu opinia instanței de fond, Înalta Curte reține că aceste soluții erau prevăzute expressis verbis și nu pot fi aplicate prin analogie, cât timp interpretarea logică a reglementării nu conduce înspre această soluție. Cât privește criticile recurentei referitoare la remediul pentru care a optat Comisia de soluționare a contestațiilor pentru situațiile în care, urmare a admiterii contestației, se constată că subiectul are variante de răspuns corecte diferite, în tot sau în parte, de baremul provizoriu, respectiv modificarea în mod corespunzător a baremului, fără a modifica enunțul subiectului, răspunsurile candidaților urmând a fi punctate conform baremului definitiv, Înalta Curte reține că instanța nu poate cenzura activitatea Comisiei sub acest aspect. În opinia Înaltei Curți, plenitudinea de competență conferită instanței de contencios administrativ nu echivalează cu posibilitatea analizării unor aspecte care intră în sfera marjei de apreciere a autorităților publice, dat fiind că aceasta ar reprezenta tocmai o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești prin incursiunea acesteia în sfera puterii executive. Atâta timp cât nu reies aspecte certe și concrete de natură a atesta existența arbitrariului, soluția pentru care a optat Comisia de soluționare a contestațiilor pentru o situație care nu era reglementată expres în Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar, se circumscrie marjei de apreciere a autorității. Altfel spus, recurenta-reclamantă nu a făcut dovada că hotărârea contestată în cauză este rezultatul exercitării de către autoritatea pârâtă a dreptului de apreciere cu exces de putere, iar aspectele învederate de aceasta nu sunt de natură să demonstreze nelegalitatea actului administrativ atacat. De altfel, Înalta Curte constată că finalitatea urmărită de recurentă prin promovarea acestei acțiuni este modificarea punctajului acordat la anumite întrebări din examen, cu consecința promovării examenului de dobândire a calității de notar stagiar CNP Bacău. Or, în speță, chiar dacă s-ar fi optat pentru soluția agreată de reclamantă, consecința ar fi fost acordarea punctajului și altor concurenți, posibil inclusiv celor care erau plasați înaintea recurentei, cu un punctaj superior, nefiind, prin urmare, certă poziționarea acesteia în clasamentul final pe un loc care să-i asigure statutul de admis în profesie. Pentru argumentele expuse, constatând că sentința este legală, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,