ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 367/2023

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 1421 din 16.12.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj, s-a admis apelul formulat de apelantul Inspectoratul de Politie Județean Cluj, în contradictoriu cu intimatul A., împotriva sentinței civile nr. 586/2021 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2020.

S-a schimbat în tot sentința atacată, în sensul că s-a respins plângerea contravențională formulată de petentul A. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x/11.03.2020, ca fiind neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul A., solicitând anularea deciziei, trimiterea cauzei spre rejudecare în apel cu respectarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, stabilit prin decizia civilă nr. 955/2021 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2020 la data de 30.09.2021, cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 3/2022 din 21 ianuarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de revizuire declarată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 1421 din 16.12.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj.

Împotriva deciziei civile nr. 3/2022 din 21 ianuarie 2022 a formulat recurs A., solicitând admiterea acestuia.

În motivarea recursului, a arătat că instanța de fond, în mod nelegal, a respins ca nefondată cererea de revizuire, deși în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., privind existența a două hotărâri definitive potrivnice care încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.

A arătat recurentul că a fost sancționat contravențional prin două procese-verbale de sancționare a contravenției diferite, însă pentru două fapte identice, care au fost sancționate în baza aceleiași dispoziții legale, respectiv art. 2 pct. 11 din Legea nr. 61/1991.

Prin decizia nr. 955/2021 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. x/2020 a fost admisă plângerea contravențională, a fost anulat procesul-verbal și s-a dispus exonerarea recurentului de la plata amenzii și măsurilor dispuse.

Prin decizia nr. 1421/2021 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. x/2020 s-a respins plângerea contravențională și s-a reținut că fapta întrunește elementele de tipicitate ale contravenției prevăzute de art. 2 pct. 11 din Legea nr. 61/1991, în încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat al primei decizii.

A susținut recurentul că este real că au fost întocmite două procese-verbale de constatare a contravenției, însă între acestea există o strânsă legătură, au fost întocmite în același context și într-o perioadă de timp apropiată.

În aceste condiții, a apreciat recurentul că este evident că s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, pentru că litigiile s-au purtat între aceleași părți, în aceeași calitate și au obiecte identice.

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată și urmează să o respingă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate de recurent pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Prin decizia civilă nr. 3/2022 din 21 ianuarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de revizuire declarată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 1421 din 16.12.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj.

Recurentul a criticat această soluție prin prisma motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând că în mod nelegal a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire, deși în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., privind existența a două hotărâri definitive potrivnice care încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.

A arătat recurentul că a fost sancționat contravențional prin două procese-verbale de constatare a contravenției diferite, însă pentru două fapte identice, care au fost sancționate în baza aceleiași dispoziții legale, respectiv art. 2 pct. 11 din Legea nr. 61/1991.

Deși au fost întocmite două procese-verbale de constatare a contravenției, recurentul a apreciat că între acestea există o strânsă legătură, au fost întocmite în același context și într-o perioadă de timp apropiată, prin urmare, este evident, în opinia acestuia, că s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, pentru că litigiile s-au purtat între aceleași părți, în aceeași calitate și au obiecte identice.

Analizând criticile recurentului, Înalta Curte reține că sunt nefondate.

Revizuirea este reglementată de C. proc. civ. ca o cale extraordinară de atac, ceea ce înseamnă că este considerată admisibilă doar în mod excepțional și doar pentru motivele limitativ enumerate în art. 509 din C. proc. civ.. Aceasta deoarece se exercită împotriva unei hotărâri definitive, intrate în puterea lucrului judecat și reprezintă, deci, o procedură susceptibilă să aducă o încălcare principiului securității raporturilor juridice, ca element fundamental al preeminenței dreptului într-un stat democratic și garanție a unui proces echitabil. Prin urmare, admisibilitatea acesteia trebuie cercetată cu prioritate și prin raportare la condițiile strict reglementate de art. 509 din C. proc. civ.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora "revizuirea unei hotărâri pronunțată asupra fondului sau care evocă fondul, poate fi cerută când… 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Așa cum reiese din prevederile legale sus menționate, fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă instituția autorității de lucru judecat, pentru a se putea invoca motivul de revizuire referitor la hotărâri potrivnice fiind necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să fi existat tripla identitate de elemente: aceleași părți, același obiect, aceeași cauză; hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, instanța să fi omis a se pronunța asupra acesteia; să se ceară anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Înalta Curte reține că, din economia textului de lege evocat, reiese că pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire este necesar ca presupusele hotărâri potrivnice să întrunească cerința triplei identități - de cauză, de obiect și de părți -, deoarece, potrivit definiției date efectului de lucru judecat prin dispozițiile art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. Prin urmare, de esența cazului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ipoteza ca prin cea de-a doua hotărâre să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, însă ambele trebuie să fi fost pronunțate în litigii care s-au derulat între aceleași părți, pentru același obiect și aceeași cauză juridică.

În prezenta cauză, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, se constată că nu este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză, pentru a se pretinde de către recurent o încălcare a principiului autorității de lucru judecat.

Deși este îndeplinită condiția identității de părți și de cauză, nu este îndeplinită condiția identității de obiect, deoarece în dosarul nr. x/2020 a fost contestat procesul-verbal de contravenție nr. x/11.03.2020 întocmit de IPJ Cluj, în timp ce în cauza nr. 9302/211/2020 a fost contestat procesul-verbal de contravenție nr. x/19.03.2020 întocmit, de asemenea, de IPJ Cluj.

Contrar susținerilor recurentului, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile cazului de revizuire invocat, decizia anterioară fiind pronunțată într-un litigiu al cărui obiect privește anularea unui alt proces-verbal.

În ceea ce privește motivele revizuirii din perspectiva efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, Înalta Curte constată că acest efect a fost susținut de recurent prin raportare la stabilirea aceleiași situații de fapt și dezlegarea acelorași probleme de drept. Astfel, a susținut acesta că este vorba despre două fapte identice, care au fost sancționate în baza aceleiași dispoziții legale, respectiv art. 2 pct. 11 din Legea nr. 61/1991. Deși au fost întocmite două procese-verbale de constatare a contravenției, recurentul a apreciat că între acestea există o strânsă legătură, au fost întocmite în același context și într-o perioadă de timp apropiată.

Înalta Curte reține că rezolvarea diferită dată în alte cauze unor chestiuni litigioase similare nu creează "hotărâri potrivnice" în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și nu se poate invoca efectul pozitiv al puterii de lucru judecat. Chiar dacă, parțial, problemele de drept supuse controlului judiciar sunt similare, nu se poate susține existența efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, simpla referire la o situație de fapt presupus identică neputând constitui premisa admiterii unei cereri de revizuire.

Cum a reținut instanța de fond în mod corect, este vorba despre raporturi juridice contravenționale distincte, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, motiv pentru care statuările instanței cu ocazia cercetării unuia dintre aceste raporturi juridice nu poate avea autoritate de lucru judecat cu privire la celălalt.

Înalta Curte reține că, deși efectul pozitiv al autorității de lucru judecat nu presupune o triplă identitate de părți, obiect și cauză, acesta nu poate fi opus de parte într-un litigiu ulterior, cu privire la un alt act administrativ, în lipsa elementului de legătură prevăzut de dispozițiile art. 431 alin. (2) din C. proc. civ.. Caracterul similar al unor litigii înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești nu se confundă cu efectul pozitiv al autorității de lucru judecat și nu poate servi drept temei al formulării unei cereri de revizuire pe motivul existenței unor hotărâri potrivnice.

În concluzie, se reține că instanța de fond a apreciat în mod corect că nu este îndeplinită condiția existenței unei hotărâri potrivnice, care să încalce autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, din perspectiva efectului negativ sau pozitiv al acestei autorități.

Prin urmare, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și că instanța de fond a realizat o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 3/2022 din 21 ianuarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 3/2022 din 21 ianuarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 26 ianuarie 2023.