ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3478/2023

Ședința publică din data de 22 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, reclamantele A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României au solicitat repararea prejudiciului care le-a fost cauzat prin punerea în aplicare, începând cu data de 01.01.2022 a dispozițiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 prin care s-a introdus în Codul fiscal o taxă nouă sub forma contribuțiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depășește suma lunară de 4000 RON, respectiv obligarea pârâtului la despăgubiri constând în plata către reclamante a unor sume egale cu sumele reținute începând cu luna ianuarie 2022 din pensiile lor, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reținere din pensia fiecăreia și până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflației; obligarea pârâtului la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente; obligarea pârâtului să emită un act administrativ prin care să dispună încetarea reținerilor din pensiile reclamantelor; sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința civilă nr. 44 din 14 martie 2023 a Curții de Apel Iași– secția contencios administrativ și fiscal s-a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamante în favoarea Tribunalului Iași – secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Iași s-a raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ., făcând o dublă distincție pentru stabilirea competenței instanțelor de contencios administrativ: în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Totodată, a reținut că reclamantele se prevalează de prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, scopul urmărit fiind recuperarea sumelor achitate cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate, cuantumul acestora nedepășind suma de 3.000.000 RON, motiv pentru care competența aparține Tribunalului Iași.

Prin sentința civilă nr. 321/2023/c.a. din 5 mai 2023 pronunțată de Tribunalul Iași – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu, cauza fiind declinată în favoarea Curții de Apel Iași – secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a suspendat judecata cauzei și s-a sesizat Înalta Curte de Casație si Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unui regulator de competență.

În motivarea acestei soluții, tribunalul, raportându-se la rangul central al autorității pârâte față de care reclamantele au solicitat acordarea de despăgubiri și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării cauzată printr-o Ordonanță a Guvernului, a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri de către pârâtul Guvernul României, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, declarată neconstituțională.

Având în vedere cererea de chemare în judecată promovată de reclamante prin care acestea se consideră vătămate printr-o ordonanță a Guvernului, devin incidente dispozițiile art. 126 alin. (6) teza finală din Constituția României care stabilesc că instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale.

Totodată, față de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ, Înalta Curtea constată că, în speță, este determinant criteriul rangului central al autorității pârâte față de care reclamantele au solicitat acordarea de despăgubiri și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării.

Pentru toate aceste considerente, în raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar reclamantele având domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Iași, Înalta Curte reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

În temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Iași – secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantele A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României în favoarea Curții de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 22 iunie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.