ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 313/2023

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2023

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 10.12.2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Apel București, Primăria Sectorului 4 prin Primar B., Primăria Municipiului București, Ministerul Afacerilor Interne, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, Primăria Municipiului București-Direcția Patrimoniu, Primăria Municipiului București-Serviciul Cadastru, Primăria Municipiului București-Serviciul Concesionări, Primăria Municipiului București-Serviciul Arhivă, Primăria Sectorului 4-Direcția Gospodărire Locală Sector 4, Primăria Sectorului 4-Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4, Primăria Sectorului 4-Direcția Juridică, Primăria Sectorului 4-Compartimentul de Relații cu Publicul, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Prin decizia nr. 1757 din 24 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a respins cererea formulată de reclamantul A., ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei nr. 1757 din 24 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, a formulat cererea de revizuire revizuentul A..

Prin cererea de revizuire arată că a fost victima unei infracțiuni în justiție și că i-a fost încălcat dreptul de a beneficia de un proces echitabil, de a-i fi analizat probatoriul și de a beneficia de acces efectiv la justiție, în vederea aflării adevărului.

În acest sens, invocă art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, apreciind că orice persoană are dreptul de a fi apărată și reprezentată.

De asemenea, invocă art. 13 din CEDO și primul Protocol la Convenție și arată că la dosarul cauzei a depus material video-audio pentru demonstrarea întocmirii unor documente în fals și favorizarea unor infracțiuni.

Mai arată că a depus o declarație cu privire la faptele sesizate în dosarul nr. x/2020, având în vedere obligația judecătorului de a analiza toate documentele depuse la dosar.

4.1. Intimatul-pârât Sectorul 4 al Municipiului București a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de revizuire ca netimbrată, iar în subsidiar, ca inadmisibilă, întrucât revizuirea nu poate fi un recurs deghizat, iar cererea de revizuire de față nu se încadrează în niciunul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ., în această cale de atac dezbaterile fiind limitate conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ.

Mai arată că cererea de revizuire nu are vreo legătură cu obiectul căii extraordinare de atac formulate, iar revizuentul nu menționează ce solicită, motiv pentru care apreciază că cererea sa este lipsită de obiect.

4.2. Intimata-pârâtă Agenția Națională a Funcționarilor Publici a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, având în vedere că nu s-a invocat temeiul de drept al revizuirii și nu au fost formulate critici concrete cu privire la hotărârea a cărei revizuire se solicită.

4.3. Intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care solicită constatarea nulității cererii de revizuire, conform art. 511 alin. (4) C. proc. civ., având în vedere că nu a indicat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 C. proc. civ.

Invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire pentru motivul că revizuentul nu a indicat cazul de revizuire și față de împrejurarea că motivele invocate de revizuent reprezintă apărări de fond, care la acest moment sunt tardive.

Mai arată că rejudecarea aspectelor deja judecate aduce atingere principiului securității juridice, reglementat prin hotărâri ale CJUE.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire, în raport cu dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte de Casație și Justiție constată nulitatea căii de atac formulate de revizuent, apreciind că aceasta primează în raport cu inadmisibilitatea cererii de revizuire, pentru următoarele motive:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.

Examinând cererea de revizuire de față, Înalta Curte constată că prin aceasta revizuentul a invocat aspecte cu caracter general, respectiv faptul că i s-a încălcat dreptul de a beneficia de un proces echitabil, de a-i fi analizat probatoriul, de a beneficia de o cale de atac eficientă și de un proces echitabil, într-un termen rezonabil, sens în care invocă art. 13 din CEDO și primul Protocol la Convenție, precum și faptul că judecătorul avea obligația analizării materialelor audio-video depuse la dosar.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că revizuentul nu a indicat cazul de revizuire pe care și-a întemeiat calea de atac și nici nu a formulat critici concrete la adresa deciziei a cărei revizuire o solicită, care să se poată circumscrie motivelor de revizuire și care să poată fi analizate în această cale extraordinară de atac.

În aceste condiții, Înalta Curte nu poate considera că este îndeplinită condiția motivării cererii de revizuire, pentru a proceda la analizarea deciziei atacate în raport cu motivele și cazul de revizuire invocate.

Or, conform art. 511 alin. (4) C. proc. civ.: "Revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității".

Prin urmare, lipsa indicării motivelor cererii de revizuire și a cazului de revizuire echivalează cu lipsa motivării, calea de atac fiind lovită de nulitate.

Pentru considerentele anterior arătate, în raport cu dispozițiile art. 511 alin. (4), cu referire la art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității cererii de revizuire și va constata nulitatea cererii de revizuire formulate de revizuentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1757 din 24 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității cererii de revizuire.

În temeiul art. 511 alin. (4) C. proc. civ., constată nulitatea cererii de revizuire formulate de revizuentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1757 din 24 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 25 ianuarie 2023.