ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2842/2023

Cadrul procesual. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 28.01.2014, sub nr. x/2014, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Camera de Comerț și Industrie a României, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și Autoritatea de nominare, solicitând anularea actului de desemnare/nominare a arbitrilor și supleanților care constituie tribunalul arbitral învestit cu soluționarea dosarului arbitral nr. x/2013 al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, precum și anularea răspunsului nr. x/30.10.2013 al Autorității de nominare din cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional. A mai solicitat reclamantul suspendarea executării celor două acte administrative în temeiul dispozițiilor art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004. Prin sentința civilă nr. 1390 din data de 06.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2014, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Camera de Comerț și Industrie a României și, în consecință, a fost respinsă cererea reclamantului A. împotriva pârâtei Camera de Comerț și Industrie a României ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Prin decizia nr. 62 din data de 22.01.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2014, a fost admis recursul declarat de recurentul-reclamant A., a fost casată sentința civilă nr. 1390 din data de 06.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, iar cauza trimisă spre rejudecare la aceeași instanță. A reținut instanța de recurs faptul că trebuie valorificată în proces voința părții reclamante care a indicat, prin chiar cererea introductivă, că are legitimare procesuală pasivă atât Camera de Comerț și Industrie a României, cât și Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în cadrul căreia funcționează Autoritatea de nominare. Prin sentința civilă nr. 736 din data de 06.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2014, a fost respinsă excepția necompetenței materiale ca neîntemeiată; a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Autoritatea de nominare și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată împotriva Autorității de nominare ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință; a fost respinsă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României ca neîntemeiată; a fost admisă excepția inadmisibilității și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtelor Camera de Comerț și Industrie a României și Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României ca fiind inadmisibilă. Prin decizia nr. 5438 din data de 08.11.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2014, a fost admis recursul declarat de recurentul-reclamant A., a fost casată sentința civilă nr. 736 din data de 06.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, iar cauza trimisă spre rejudecare la aceeași instanță. În al treilea ciclu procesual, la data de 22.06.2020, Curtea de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., în sensul că a luat act de decesului reclamantului A., survenit la data de 22.03.2019, și a dispus introducerea în proces a moștenitorilor acestuia, soția supraviețuitoare B. și fiul C..

Hotărârea recurată Prin sentința civilă nr. 492 din 14 decembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal pronunțată în dosarul nr. x/2014, s-a respins excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Autoritatea de nominare, excepția lipsei de interes a reclamantului și excepția inadmisibilității acțiunii; s-a respins cererea formulată de reclamanții reclamanții B. și C., împotriva pârâților Camera de Comerț și Industrie a României, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și Autoritatea de nominare din cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, ca fiind neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentința civilă nr. 492 din 14 decembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au formulat cerere de recurs reclamanții B. și C.. În temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., recurentii-reclamanți au susținut, în esență, că instanța de fond încalcă îndrumările obligatorii ale deciziei civile nr. 5438/08.11.2019, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. (insuficienta și contradictoria motivare a sentinței) a trimis din nou cauza spre rejudecare, că motivarea hotărârii este contradictorie, precum și că sentința fondului a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în cauză.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Camera de Comerț și Industrie a României a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 20 mai 2022, s-a fixat termen de judecată la data de 25 mai 2023. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității dispusă la alin. (3) al aceluiași articol, cererea de recurs fiind netimbrată. 1. Argumente de drept și de fapt relevante Potrivit prevederilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ.: "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", iar conform art. 197 din același act normativ: "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii." Conform art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru: "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.." Totodată, dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru. Prin rezoluția completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei, s-a stabilit în sarcina recurentilor obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, obligație comunicată prin adresele emise la data de 7 martie 2022 aflate la dosar și comunicate acestora la data de 10 martie 2022, conform proceselor-verbale de înmânare aflate la dosar. În aceste condiții, se constată că recurentii-reclamanti nu au achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, deși obligația le-a fost adusă la cunoștință, astfel cum rezultă din actele de procedură antereferite, la termenul de judecată din 25 mai 2023, apărătorul acestora precizând că recurenții înțeleg să nu achite taxa judiciară de timbru. Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 486 alin. (3) care dispun că mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul ca netimbrat.