ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2741/2022

Ședința publică din data de 17 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Naționala de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/03.10.2019 întocmit de către Agenția Naționala de Integritate, Inspecția de Integritate, prin care au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al incompatibilităților și obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate cu derularea acestui proces în temeiul art. 451 C. proc. civ.

Hotărârea ce face obiectul controlului judiciar dedus judecății

Prin sentința civilă nr. 23/2020 din 03 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia– secția contencios administrativ și fiscal s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de reclamanta A. prin cererea de chemare în judecată.

Totodată, s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei Agenția Națională de Integritate și în consecință s-a anulat Raportul de evaluare nr. x/03.10.2019 întocmit de către pârâtă, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în fața instanței de fond.

Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanței de fond a exercitat calea de atac a recursului, în condițiile art. 493 din C. proc. civ., pârâta Agenția Națională de Integritate.

Invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii formulate de reclamantă, ca nefondată.

În dezvoltarea criticilor sale, recurenta a arătat că, în speță, incidența dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 este evidentă, având în vedere faptul că obiectul principal de activitate al A. PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ îl constituie: "Activități de consultanță pentru afaceri și management".

Or, atribuțiile exercitate în calitate de consilier superior la Compartimentul Constatare șl Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă și Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar SDRU Regiunea Centru - Ministerul Muncii. Familiei și Egalității de Șanse, potrivit fișei postului, constau în:

- fișa postului nr. 76/16.07.2013:

Scopul principal al postului: "desfășoară activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 și H.G. nr. 875/2011, cu modificările și completările ulterioare, pe baza sesizărilor și alertelor de nereguli primite de la AMPOSDRU, auditul intern/extern, compartimentele OIRPOSDRU Regiunea Centru, alte organe cu atribuții de control, mass-media, etc;

- Cerințe specifice: cunoașterea procesului de utilizare a fondurilor provenite din asistență financiară nerambursabilă acordată de către Comisia Europeană României, precum și a fondurilor provenite din fonduri naționale reprezentând cofinanțarea aferentă, atitudine pro-activă în raport cu atribuțiile postului;

- Atribuțiile postului: atribuțiile specifice domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile comunitare, desfășoară activități în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% din timpul de lucru;

fișa postului nr. 15/19.08.2016:

Scopul principal al postului: "desfășoară activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente, în conformitate cu prevederile O.U.G, nr. 66/2011 și H.G, SÎ5/2011, cu modificările și completările ulterioare, pe baza sesizărilor și alertelor de nereguli primite de la DG PCU, auditul intern/extern, compartimentele OIR POSDRU Regiunea Centru, alte organe cu atribuții de control, media, etc; verifică, stabilește și individualizează obligația de plată, ca urmare a activității de constatare a creanțelor bugetare rezultate din nereguli; verificarea respectării legalității și regularității în utilizarea și administrarea fondurilor PHARE și FSE precum și a fondurilor de cofinanțare aferente; raportarea funcției delegate organismului intermediar privind controlul antifraudă, pentru proiectele implementate;

- Cerințe specifice: cunoașterea procesului de utilizare a fondurilor provenite din asistență financiară nerambursabilă acordată de către Comisia Europeană României, precum și a fondurilor provenite din fonduri naționale reprezentând cofinanțarea aferentă, atitudine pro-activă în raport cu atribuțiile postului;

- Atribuțiile postului: atribuțiile specifice domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile comunitare, desfășoară activități în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% timpul de lucru;

- fișa postului nr. 97/26.06.2017:

Scopul principal al postului: "să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de performanță ale proiectelor și programelor finanțate din fonduri europene și de pre-aderare (PHARE, POSDRU, POCU) prin: asigurarea controlului antifraudă în conformitate cu prevederile legale în vigoare; participare, ca funcționar public al organismului intermediar, la îndeplinirea obiectivelor instituției și la creșterea performanțelor OIP POSDRU Centru;

Atribuțiile postului: atribuțiile specifice domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile comunitare reprezintă 100% din obiectivele și atribuțiile de serviciu";

Astfel, susține recurenta că, comparând în paralel activitățile desfășurate prin intermediul P.F.A. - ului al cărei titular este intimata, cu atribuțiile exercitate în calitate de consilier superior, potrivit fișei postului, rezultă în mod evident legătura cel puțin indirectă despre care face vorbire art. 96 alin (1) al Legii nr. 161/2003.

Regimul incompatibilităților este expres prevăzut de legislația în vigoare iar intimata, în calitate de funcționar public, avea obligația de a respecta prevederile legale privind incompatibilitățile în vigoare la data evaluării și să nu se încalce legislația aplicabilă. Or, intimata, ignorând prevederile legale menționate nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieși din starea de incompatibilitate in termenul prevăzut de lege, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităților aplicabil funcționarilor publici.

În concluzie, în baza considerentelor mai sus menționate, recurenta solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii formulate de intimata reclamantă A., ca nefondată.

Apărările formulate în cauză

Intimata – reclamantă A. a formulat întâmpinare, în cadrul căreia, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică.

A susținut în esență intimata –reclamantă că simpla deținere în mod concomitent a calității de persoană fizică autorizată și cea de funcționar public nu mai generează, ulterior datei de 1.01.2010, data la care a survenit modificarea legislativă, o stare de incompatibilitate în mod automat, fiind necesar a fi verificate și alte elemente din care sa se poată desprinde concluzia existentei unei stări de incompatibilitate.

In aceste condiții, cele reținute de pârâta-recurentă conform cărora reclamanta a exercitat si deținut simultan, în perioada 20.09.2013 - 04.10.2017, funcția de consilier superior la Compartimentul Constatare si Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifrauda si Monitorizare Audit din cadrul Organismul Intermediar POS DRU Regiunea Centru-Ministerul Muncii, Familiei si Egalității de Șanse si calitatea de persoana fizica autorizata, A., nu justifică, în mod singular, reținerea unor elemente de incompatibilitate prin raportare la dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Instanța de fond, analizând înscrisurile comunicate de recurenta pârâtă, avute în vedere de aceasta la analiza stării de incompatibilitate a sa, reținuta prin Raportul de evaluare nr. x/03.10.2019, a constatat că au fost examinate, pentru perioada cu privire la care s-a reținut existenta unei stări de incompatibilitate, deciziile de numire in funcția publica a reclamantei si fisele de post, precum si contractul incheiat de către subsemnata reclamanta cu S.C. B. S.R.L., acesta fiind singurul contract analizat de pârâta recurentă.

Din analiza clauzelor contractului încheiat cu S.C. B. S.R.L., rezultă faptul că durata contractului este de 30 de zile lucratoare consecutive, începând cu data de 01.08.2013. Prin urmare, față de data de început a contractului și durata acestuia, se poate observa faptul că contractul încheiat de reclamanta cu societatea comercială si-a incetat valabilitatea la data de 13.09.2013. Or, prin raportul de evaluare contestat s-a reținut faptul că s-a aflat in stare de incompatibilitate în perioada 20.09.2013 -0.2O17, perioada în care contractul încheiat nu mai era in ființa, ajungând la termenul de executare.

Prin urmare, consideră că susținerile recurentei conform cărora, în cauză, incidența dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 este evidentă, rezultând din compararea în paralel a activităților desfășurate prin intermediul PFA –ului al cărui titular este reclamanta intimată, cu atribuțiile exercitate în calitate de consilier superior la Compartimentul Constatare si Stabilire Nereguli/mpartimentul Nereguli, Antifrauda si Monitorizare Audit din cadrul Organismul ermediar POS DRU Regiunea Centru-Ministerul Muncii, Familiei si Egalității de Șanse, potrivit fișei postului, sunt lipsite de orice suport probator.

Solicită astfel respingerea recursului.

Răspunsul la întâmpinare

Deși întâmpinarea intimatei –reclamante A. i-a fost comunicată recurentei, aceasta nu a combătut apărările în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, conform art. 471

1

alin. (4) incidente și în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția Președintelului completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 07.09.2020 a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 17 mai 2022, în ședință publică, cu citarea părților, când, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C. proc. civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecății.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport cu motivul de casare invocat, cu apărările din cuprinsul întâmpinării și cu normele legale incidente în litigiul dedus prezentei judecăți, Înalta Curte constată că recursul promovat de pârâta Agenția Națională de Integritate este fondat, urmând a fi admis, având în vedere următoarele considerente:

Prin Raportul de evaluare nr. x din 03.10.2019, s-a constatat situația de incompatibilitate în care s-a aflat reclamanta A., prin încălcarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, întrucât a exercitat și deținut simultan, în perioada 20.09.2013-04.10.2017, funcția de Consilier superior la Compartimentul Constatare și Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă și Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru-Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și calitatea de persoană fizică autorizată A., obiectul principal de activitate fiind " Activități de consultanță pentru afaceri și management".

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub număr de dosar x/2019 reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Naționala de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/03.10.2019 întocmit de către Agenția Naționala de Integritate, Inspecția de Integritate, prin care au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al incompatibilităților și obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate cu derularea acestui proces în temeiul art. 451 C. proc. civ.

Instanța de fond a admis cererea formulată de reclamanta A., anulând Raportul de evaluare nr. x/03.10.2019 întocmit de către pârâta Agenția Naționala de Integritate.

În esență, a reținut judecătorul de primă jurisdicție că susținerile pârâtei privind incidența dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea 161/2003, sunt lipsite de suport probator.

Soluția primei instanțe nu este împărtășită și de instanța de control judiciar, care apreciază că judecătorul fondului a pronunțat o hotărâre cu interpretarea greșită a dispozițiilor dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, motiv pentru care se impune reformarea acesteia, cu consecința respingerii acțiunii formulate de intimata – reclamantă A., ca neîntemeiate.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs prin care se invocă incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față acest motiv este incident.

Procedând la propria evaluare, în raport de criticile formulate prin cererea de recurs, instanța de control judiciar reține că intimata – reclamantă A., în perioada 20.09.2013 -04.10.2017, a exercitat și deținut simultan funcția de consilier superior la Compartimentul Constatare și Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă și Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și calitatea de persoană fizică autorizată A., obiectul principal de activitate al PFA –ului constând în " Activități de consultanță pentru afaceri și management", astfel că, în discuție rămâne interpretarea normelor de drept aplicabile în cauză.

În acest sens, Înalta Curte constată că, potrivit art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției "(1) Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statul special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului."

Începând cu anul 2009, legiuitorul a permis funcționarilor publici să exercite funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, cu condiția să nu fie în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public

Așadar, pentru depistarea unei legături directe sau indirecte între activitățile desfășurate de un funcționar public, în exercitarea funcției publice și a unei activități conexe, în mediul privat, se vor avea în vedere, spre comparație, atribuțiile din fișa postului de funcționar public și domeniul/domeniile de activitate din sfera privată.

Finalitatea urmărită de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 161/2003 constă în asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice, precum și în prevenirea corupției, astfel cum se prevede expres în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. Prin urmare, obiectul care circumscrie sfera de incidență a incompatibilităților vizate de Legea nr. 161/2003 îl constituie protejarea integrității persoanei ce ocupă o funcție sau demnitate publică de eventualele ingerințe determinate de interese personale ce decurg din desfășurarea în paralel a unor activități private conexe. În egală măsură, în accepțiunea legiuitorului, protejarea integrității se corelează în mod necesar cu evitarea faptelor de corupție ce ar putea fi săvârșite ca urmare a îmbinării exercitării funcției publice cu desfășurarea unei activități independente/liberale care se desfășoară potrivit dispozițiilor legale incidente.

Stabilirea expresă a incompatibilităților are ca fundament premisa că, fiind în serviciul public, persoana care deține o funcție de demnitate publică sau de autoritate publică trebuie să fie nu numai independentă, dar și să se abțină de la exercitarea unor funcții sau de la desfășurarea unor activități care, prin natura lor, ar fi în contradicție cu mandatul său reprezentativ sau care l-ar împiedica de la exercitarea acestuia, potrivit exigențelor legale sau regulamentare. Un asemenea cumul ar fi în dauna funcțiilor îndeplinite, a imparțialității, obiectivității și independenței pe care exercițiul lor corect îl presupune.

Înalta Curte, contrar celor reținute de judecătorul fondului, constată că, în mod corect s-a reținut de către recurenta –pârâtă Agenția Națională de Integritate că o parte a atribuțiilor exercitate de intimata–reclamantă în funcția publică de consilier superior la Compartimentul Constatare și Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă și Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse au o legătură cel puțin indirectă cu activitatea de consultanță și management desfășurată de reclamantă ca Persoană Fizică Autorizată, ambele activități solicitând pregătire în același domeniu " gestionarea asistenței financiare nerambursabile", parte din atribuțiile din fișa postului pentru funcția publică desfășurată la Compartimentul Constatare și Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli Antifraudă și Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse având o legătură cel puțin indirectă cu activitatea de evaluare/verificare cereri de rambursare desfășurată de reclamantă ca Persoană Fizică Autorizată A., aceste atribuții aflate în legătură fiind corect identificate de recurenta – pârâtă, din fișele de post ale intimatei –reclamante, respectiv Fișa postului nr. x, nr. 15/19.08.2016, nr. 97/26.06.2017.

Astfel, potrivit Fișei postului nr. 76/16.07.2013 " Scopul principal al postului: "desfășoară activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 și H.G. nr. 875/2011, cu modificările și completările ulterioare, pe baza sesizărilor și alertelor de nereguli primite de la AMPOSDRU, auditul intern/extern, compartimentele OIRPOSDRU Regiunea Centru, alte organe cu atribuții de control, mass-media, etc;

Cerințe specifice: cunoașterea procesului de utilizare a fondurilor provenite din asistență financiară nerambursabilă acordată de către Comisia Europeană României, precum și a fondurilor provenite din fonduri naționale reprezentând cofinanțarea aferentă, atitudine pro-activă în raport cu atribuțiile postului;

Competență managerială (cunoștințe de management, calități și aptitudini manageriale)

Atribuțiile postului: atribuțiile specifice domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile comunitare, desfășoară activități în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% din timpul de lucru"

Potrivit Fișei postului nr. 15/19.08.2016:

"Scopul principal al postului: desfășoară activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente, în conformitate cu prevederile O.U.G, nr. 66/2011 și H.G, SÎ5/2011, cu modificările și completările ulterioare, pe baza sesizărilor și alertelor de nereguli primite de la DG PCU, auditul intern/extern, compartimentele OIR POSDRU Regiunea Centru, alte organe cu atribuții de control, media, etc; verifică, stabilește și individualizează obligația de plată, ca urmare a activității de constatare a creanțelor bugetare rezultate din nereguli; verificarea respectării legalității și regularității în utilizarea și administrarea fondurilor PHARE și FSE precum și a fondurilor de cofinanțare aferente; raportarea funcției delegate organismului intermediar privind controlul antifraudă, pentru proiectele implementate;

Cerințe specifice: cunoașterea procesului de utilizare a fondurilor provenite din asistență financiară nerambursabilă acordată de către Comisia Europeană României, precum și a fondurilor provenite din fonduri naționale reprezentând cofinanțarea aferentă, atitudine pro-activă în raport cu atribuțiile postului;

Competență managerială (cunoștințe de management, calități și aptitudini manageriale)

Atribuțiile postului: atribuțiile specifice domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile comunitare, desfășoară activități în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% timpul de lucru"

Fișa postului nr. 97/26.06.2017:

"Scopul principal al postului: "să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de performanță ale proiectelor și programelor finanțate din fonduri europene și de pre-aderare (PHARE, POSDRU, POCU) prin: asigurarea controlului antifraudă în conformitate cu prevederile legale în vigoare; participare, ca funcționar public al organismului intermediar, la îndeplinirea obiectivelor instituției și la creșterea performanțelor OIP POSDRU Centru;

Competență managerială (cunoștințe de management, calități și aptitudini manageriale)

Atribuțiile postului: atribuțiile specifice domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile comunitare, desfășoară activități în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% timpul de lucru"

Deopotrivă, având în vedere obiectul principal de activitate al Persoanei Fizice Autorizate A., respectiv " Activități de consultanță pentru afaceri și management", respectiv obiectul contractului nr. x/01.11.2013 încheiat între C. S.R.L. și A. Persoană Fizică Autorizată și anume " realizarea de către expert a activităților de specialitate- expert verificare cereri de rambursare", este evident că există legătură cel puțin indirectă între atribuțiile exercitate ca funcționar public, respectiv consilier superior la Compartimentul Constatare și Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă și Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse si activitatea de expert verificare cereri de rambursare efectuată de intimata – reclamantă ca Persoană Fizică Autorizată, întrucât exercitarea ambelor funcții implică aceeași pregătire profesională, aceasta punând în practică cunoștințele si competențele profesionale.

Instanța de control judiciar reține că, raportat la sintagma " legătură directă/indirectă", pentru existența cazului de incompatibilitate nu este necesar să existe o suprapunere a atribuțiilor sau o intersectare a lor, ci doar o legătură, care poate fi directa sau indirectă. Ori, existența în cauză a acestei legături, cel puțin indirectă, este neechivocă.

Astfel fiind, rezultă incidența ipotezei referitoare la legătura între funcțiile din domeniul privat cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, prevăzută în dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, legătura indirectă între activitățile exercitate de reclamantă, nu poate fi înlăturată, ignorată în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate în apărarea principiilor enunțate de legiuitor: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, constituie un imperativ esențial într-o societate democratică, legiuitorul reținând în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003 faptul că "unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnități publice și funcții publice, este asigurată prin Titlul IV privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților".

Deci, finalitatea Legii nr. 161/2003 nu este înlăturarea stărilor de conflict de interese/incompatibilități, ci prevenirea acestora.

Având în vedere aceste aspecte importante privind prevenirea stărilor de incompatibilitate, dispozițiile art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deține o funcție publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activități care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

Stabilirea expresă a incompatibilități lor are ca fundament premisa că, fiind în serviciul populației, persoana care deține o funcție de autoritate publică trebuie să fie nu numai independentă, dar și să se abțină de la exercitarea unor funcții sau de la desfășurarea unor activități care, prin natura lor, ar fi în contradicție cu mandatul său reprezentativ sau care ar împiedicat-o de la exercitarea acestuia, potrivit exigențelor legale sau regulamentare.

Or, în speță examinând comparativ funcția publică exercitată de reclamantă, conform atribuțiilor menționate în fișele de post ale acesteia și cu atribuțiile exercitate de reclamantă în domeniul privat, rezultă că acestea sunt asemănătoare (există o legătură cel puțin indirectă) în sensul că reclamanta are atribuții legate de procesul de utilizare a fondurilor comunitare, domeniul de activitate fiind același – gestionarea asistenței financiare nerambursabile comunitare.

Mai mult, ambele activități îndeplinite de către reclamantă implică și aceeași pregătire profesională, aceasta, pentru îndeplinirea calității de persoană fizică autorizată, respectiv a activității de expert verificare cereri de rambursare punând în practică cunoștințele de management si competențele sale profesionale.

Așadar, contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că intimata – reclamantă A. s-a aflat în stare de incompatibilitate exercitând și deținând simultan, în perioada 20.09.2013-04.10.2017 funcția de consilier superior la Compartimentul Constatare și Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă și Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse si calitatea de persoană fizică autorizată A..

Instanța de control judiciar reține că nu prezintă relevanță împrejurarea că atribuțiile aferente funcției publice nu au interferat în concret cu exercitarea atribuțiilor din domeniul privat, câtă vreme sunt realizate elementele stării de incompatibilitate.

Astfel, legătura indirectă între activitățile exercitate de reclamantă nu poate fi înlăturată, în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate în apărarea principiilor enunțate de legiuitor, respectiv imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, constituie un imperativ esențial într-o societate democratică.

Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcții publice sau demnități publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situația incompatibilitate sau de conflict de interese in care se afla persoanele cărora li se aplică aceste reglementări. Scopul declarat al emiterii actului normativ anterior menționat l-a constituit prevenirea și combaterea folosirii abuzive a funcțiilor/demnităților publice.

Având în vedere aceste aspecte teoretice privind prevenirea stărilor de incompatibilitate, dispozițiile art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deține o funcție publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activități care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

Funcția de consilier superior este, prin natura ei, o funcție ce implică controlul privind utilizarea fondurilor comunitare, aflându-se astfel în legătură, cel puțin indirectă cu activitatea independentă de expert verificare cereri de rambursare.

Înalta Curte admite faptul că între activitățile desfășurate de intimata - reclamantă, în calitate de funcționar public, și cea desfășurată ca persoană fizică autorizată - expert verificare cereri de rambursare sunt și diferențe semnificative, dar pentru existența stării de incompatibilitate nu este necesară dovada suprapunerii complete sau qvasicomplete a activităților, ci doar stabilirea legăturii indirecte între aceste activități, legătură de natură a da naștere suspiciunii că activitatea desfășurată în funcția publică îi conferă avantaje funcționarului în ipostaza activității sale private sau că eficiența, obiectivitatea sau imparțialitatea îi pot fi afectate și astfel este afectată transparența și profesionalismul serviciului public în care funcționarul este angrenat.

Astfel, legătura indirectă între cele două activități exercitate de reclamantă, respectiv în domeniul privat, ca persoană fizică autorizată –expert verificare cereri de rambursare și, ca funcționar public, funcția de consilier superior la Compartimentul Constatare și Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă și Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru nu poate fi înlăturată, ignorată, în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate în apărarea principiilor enunțate de legiuitor: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, constituie un imperativ esențial într-o societate democratică, legiuitorul reținând în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003 faptul că " unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnități publice și funcții publice, este asigurată prin Titlul IV privind conflictul de inteerse și regimul incompatibilităților".

Reține, astfel, Înalta Curte că scopul Legii nr. 161/2003 nu este acela de înlăturare a stărilor de conflict de interese/incompatibilități, ci de prevenire a acestora.

Prin urmare, dispozițiile art. 96 alin. (1) Teza a II-a din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor și anume acela ca persoana care deține o funcție publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activități care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că, raportat la situația de fapt stabilită în cauză prin probatoriul administrat, instanța de fond a interpretat și a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care pentru existența stării de incompatibilitate nu este necesară o suprapunere a atribuțiilor sau o intersectare a acestora, ci, doar o legătură cel puțin indirectă care ar exista între acestea, iar ambele activități desfășurate de reclamantă aparțin aceluiași domeniu – gestionarea asistenței finanțare nerambursabile comunitare - și implică, totodată, aceeași pregătire profesională, aplicarea aceluiași cadrul legislativ și punerea în practică a acelorași cunoștințe de competențe profesionale.

Instanța de control judiciar nu-și poate însuși interpretarea dată de judecătorul de primă jurisdicție, în sensul că singurul contract avut în vedere de pârâtă la emiterea raportului de evaluare a fost cel încheiat de reclamantă cu S.C. B. S.R.L., iar contractul x/01.11.2013 încheiat cu C. S.R.L. nu poate fi luat în considerare, deoarece nu a fost analizat de către pârâtă, în condițiile în care acestea fac parte din documentația ce a stat la baza emiterii actului administrativ atac, autoritatea nefiind obligată să menționeze în cadrul raportului toate actele ce au stat la baza emiterii acestuia.

Prin urmare, Înalta Curte, validând raționamentul recurentei-pârâte, reține că a fost dovedită starea de incompatibilitate în care s-a aflat reclamanta A., motiv pentru care constată că sentința primei instanțe este rezultatul interpretării și aplicării greșite a dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Constatând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul promovat de pârâta Agenția Națională de Integritate, va casa sentința recurată și, rejudecând cauza în fond, va respinge acțiunea promovată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 23/2020 din 3 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.