ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2731/2023

Ședința publică din data de 22 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 25.08.2020, reclamanta Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a chemat în judecată pe pârâta Curtea de Conturi a României pentru Departamentul XII al Curții de Conturi a României și Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi, solicitând anularea încheierii nr. 19 din data de 07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi; anularea Deciziei nr. XII/4/13.07.2020 și implicit a Raportului de control nr. x din data de 16.06.2020 emise de Departamentul XII al Curții de Conturi a României; suspendarea măsurilor stabilite prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curții de Conturi a României și menținute prin încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi până la soluționarea acțiunii în anulare.

Prin sentința civilă nr. 1602 din 9 noiembrie 2021, s-a respins cererea de suspendare a executării măsurilor stabilite prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de pârâtă.

Prin sentința civilă nr. 974 din 24 mai 2022, a fost admisă contestația; au fost anulate Decizia nr. XII/4/13.07.2020, Raportul de control emis de Departamentul XII al Curții de Conturi a României și încheierea nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi; a fost respinsă cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtei, astfel cum a fost completată, formulată de intervenientul A..

3.1. Recursul formulat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale împotriva sentinței civile nr. 1602 din 9 noiembrie 2021 (privind cererea de suspendare)

Reclamanta Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a formulat recurs împotriva sentinței de mai sus, prin care a solicitat admiterea recursului, schimbarea hotărârii atacate cu recurs și admiterea cererii de suspendare a executării măsurilor dispuse prin Decizia nr. XII/4 din 13.07.2020 a Curții de Conturi, până la soluționarea definitivă a cauzei.

În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că în genul de litigii la care se referă actul administrativ atacat, adică Decizia nr. XII/4 din 13.07.2020 a Curții de Conturi, un caz deplin justificat pentru a îndeplini prima condiție stabilită de legiuitor este faptul că dintr-un număr de 133 de hotărâri judecătorești, 127 sunt favorabile Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, din care 41 definitive (analiza a avut la bază o situație a proceselor întocmită la data de 10.08.2020). Faptul că aproape toate procesele s-au încheiat cu o decizie favorabilă punctului de vedere al instituției militare este recunoscut și de Curtea de Conturi. Câștigarea unui număr important de procese pe această temă, dublată de pierderea unui număr infim de astfel de procese, constituie un caz justificat, menit să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ.

În plus, se poate constata că măsura promovată de Curtea de Conturi și pusă în aplicare ar contrazice principiul egalității (prevăzut de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, la art. 2), prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege. Astfel, beneficiarii de pensii cu cuantum mai mic, din cauza perioadei relativ scurte de serviciu sau/și a unor funcții cu grade mai mici ar ajunge la nivelul pensiei acelora care au îndeplinit funcții înalte, o lungă perioadă, dar ale căror pensii sunt plafonate prin lege.

In ceea ce privește cea de-a doua condiție, iminența unei pagube, dovedirea acesteia este simplu de efectuat. O sumă substanțială de bani proveniți din bugetul de stat vor fi cheltuiți în plus fată de actualele sume alocate; în ipoteza unui verdict favorabil în proces, prejudiciul nu va putea fi recuperat de îndată, ci treptat, prin reținerea de la fiecare dintre acești pensionari a unei cote părți din pensia pe care o încasează sau există posibilitatea ca prejudiciul să nu poată să fie recuperat, în integralitate, niciodată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

3.2. Recursul formulat de recurenta-pârâtă Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 974 din 24 mai 2022 (privind cererea de anulare)

Pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a formulat recurs împotriva sentinței de mai sus, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și în rejudecare, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Analizând hotărârea instanței de fond prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. (6) și (8) C. proc. civ., soluția instanței este nelegală.

În anul 2016, prin derogare de la prevederile mai sus enunțate, pensiile militare de stat au fost majorate cu 5% în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare. La data de 01.01.2017 pensiile militare de stat au fost majorate cu 5,25% în conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, tot un act normativ cu caracter temporar privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Faptul că ambele articole menționate din cele două ordonanțe de urgență ale Guvernului se raportează la dispozițiile cadrului general, în speță art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, conduc la concluzia potrivit căreia cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, potrivit dispozițiilor derogatorii anuale instituite prin ordonanțele de urgență indicate.

Prin prisma acestor considerente, în lipsa unor dispoziții speciale, aceste prevederi nu pot fi reaplicate în anii care urmează, sens în care afirmația pârâtei conform căreia reclamanta a omis să mai adauge majorarea cu 5% a pensiei este neîntemeiată, întrucât, în cazul de față nu este vorba despre o omisiune, ci despre inaplicabilitatea unui act normativ de esența căruia este caracterul său temporar.

La rândul său, art. 30 din Legea nr. 223/2015 instituie un plafon în ce privește cuantumul pensiei, stabilind că acesta nu poate fi mai mare de 85 % din baza de calcul prevăzută la art. 28 din același act normativ, indiferent de numărul operațiunilor de actualizare și recalculare la care respectiva pensie a fost supusă.

Or, prin sentința civilă recurată, instanța de fond nu a verificat raționamentul avut în vedere de către echipa de audit în sensul că indexarea pensiilor militare de stat în anii 2016 și respectiv 2017 s-a realizat conform prevederilor art. 59 alin de la (1) la (5) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/09 decembrie 2015, potrivit căruia "prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%" și cu prevederile art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/15 decembrie 2016, potrivit căruia "în anul 2017, pensiile reglementate de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 5,25%, potrivit art. 59 alin. (1) din actul normativ menționat."

În conformitate cu prevederile anterior precizate, în anul 2016, CPS MApN a procedat la indexarea (majorarea) cuantumului pensiilor militare de stat, aplicând următoarea modalitate de calcul:

i) La suma reprezentând pensia recalculată la data de 01.01.2016 {pentru cei pensionați anterior datei de 01.01.2016) sau la suma reprezentând drepturile de pensie ale celor pensionați după data de 01.01.2016 s-a aplicat un procent de 5%, iar suma astfel obținută (indexarea aferentă anului 2016) s-a adăugat la suma reprezentând drepturile de pensie anterior precizate;

ii) Suma obținută conform calculului de la pct. i de mai sus a devenit "cuantumul pensiei militare de stat în plată" fie începând cu data de 01.01.2016 (pentru cei pensionați anterior acestei date), fie începând cu data stabilirii drepturilor de pensie (a cuantumului pensiei militare de stat) pentru cei pensionați după data de 01.01.2016.

Pentru anul 2017, echipa de audit a reținut că, indexarea cuantumului pensiilor militare de stat a fost realizată de CPS MApN aplicând următoarea modalitate de calcul:

i) La suma reprezentând pensia militară de stat în plată la data de 31.12.2016 (pentru cei pensionați anterior datei de 01.01.2017) sau la suma reprezentând drepturile de pensie ale celor pensionați după data de 01.01.2017 s-a aplicat un procent de 5,25%, iar suma astfel obținută (indexarea aferentă anului 2017) s-a adăugat la suma reprezentând drepturile de pensie anterior precizate;

ii) Suma obținută conform calculului de la pct. i de mai sus a devenit "cuantumul pensiei militare de stat în plată" fie începând cu data de 01.01.2017 (pentru cei pensionați anterior acestei date), fie începând cu data stabilirii drepturilor de pensie (a cuantumului pensiei militare de stat) pentru cei pensionați după data de 01.01.2017.

Totodată, actualizarea pensiilor militare de stat în anul 2017 a fost realizată de CPS MApN în baza prevederilor art. 60 alin. (1) și alin. (3), având în vedere și prevederile art. 30, din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a majorării cu 15% a soldei de funcție începând cu data de 30.06.2017. conform prevederilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017.

Astfel, la 30.06.2017 CPS MApN a procedat la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat, aplicând următoarea modalitate de calcul:

i) începând cu data de 30.06.2017 a majorat cu 15% solda de funcție din baza de calcul, stabilită conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 la momentul determinării pensiei recalculată la data de 01.01.2016 (pentru cei pensionați anterior datei de 01.01.2016) sau a pensiei stabilite pentru cei pensionați după data de 01.01.2016;

ii) Pornind de la valoarea soldei de funcție valabilă începând cu data de 30.06.2017 s-au modificat toate elementele legate de cuantumul soldei de funcție, fiind recalculată baza de calcul prevăzută de art. 28 din lege;

iii) Suma cumulată valabilă din 30.06.2017 a tuturor elementelor ce compun baza de calcul și care reprezintă noua bază de calcul valabilă din 30.06.2017 s-a plafonat Ia 85% din aceasta, în baza prevederilor art. 30 din Legea nr. 223/2015.

În situațiile în care procentul prevăzut la calculul pensiilor, conform art. 29 și 109 din Legea nr. 223/2015 depășește 85 %, ca urmare a plafonării prevăzute de art. 30 din același act normativ, rezultă un cuantum al pensiei actualizate în valoare de 85% x Baza de calcul 30.06.2017, astfel că algoritmul de calcul prezentat în raportul de control conduce la același rezultat cu cel obținut de CPS MApN.

Conform interpretării date art. 60 de către reprezentanții CPS MApN, suma nou determinată reprezintă pensia nou stabilită, respectiv pensia militară de stat actualizată Ia data de 30.06.2017.

La pensia militară de stat actualizată la data de 30.06.2017 determinată de CPS MApN conform algoritmului de mai sus, s-a adăugat doar suma determinată prin aplicarea procentului reprezentând "Ordinul Meritul Militar" (OMM), respectiv "Semnul Onorific în Serviciul Patriei" (SOSP) cu care OMM a fost înlocuit, conform prevederilor legale în vigoare.

Cuantumul pensiei militare de stat începând cu data de 30.06.2017 a fost stabilit de CPS MApN prin aplicarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, conform căruia trebuiau identificate și aplicate începând cu data de 30.06.2017 "(...) dispozițiile cele mai favorabile".

Astfel, cuantumul pensiei militare de stat începând cu data de 30.06.2017 a fost stabilit prin alegerea sumei cea mai mare rezultată din compararea pensiei militare de stat în plată la data de 29.06.2017 (rezultatul indexării din 2016 și 2017 realizată conform art. 59 alin. (1) din lege) cu pensia militară de stat actualizată la data de 30.06.2017 (rezultatul actualizării realizată conform art. 60 alin. (1) din lege).

Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii instanței de fond vizează aspectele de ordin procedural reținute în considerentele sentinței civile recurate.

Referitor la notificare, potrivit RODAS, notificarea nu este prevăzută sub sancțiunea anulării actului de control în situația în care entitatea nu este notificată cu 15 zile înainte, cu privire la efectuarea acțiunii de verificare. De altfel, trebuie menționat că acțiunea de verificare care a avut ca obiectiv Verificarea unor aspecte semnalate prin petiții adresate Curții de Conturi, respectiv modul în care Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale (CPS MApN) a aplicat prevederile legale în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat la 30.06.2017, a fost începută inițial în perioada 04.05.-22.05.2020, a fost suspendată, reluată în perioada 27,05.2020 - 16.06.2020 și finalizată cu o altă echipă de auditori publici externi, situație în care la momentul reluării acțiunii de verificare, respectiv 27.05.2020 conducerea Casei Sectoriale de Pensii a MAPN cunoștea obiectivele acțiunii de verificare.

Referitor la obiecțiunile formulate de Conducerea Casei Sectoriale de Pensii a MAPN, înregistrate sub nr. x din data de 30.06.2020, la Raportul de control nr. x din data de 16.06.2020, acestea au fost analizate conform secțiunii Depunerea obiecțiunilor la raportul de control prevăzută la pct. 120 la 124 din RODAS. Instanța de fond a reținut în mod eronat că Departamentul XII din cadrul Curții de Conturi nu a respectat pct. 164 alin. (2) din RODAS în procesul de analiză a obiecțiunilor, deoarece procedura de depunere și analiză a obiecțiunilor este prevăzută la pct. 120, 121, 122, 123 și 124 din RODAS. Astfel, obiecțiunile depuse de Conducerea CSP MAPN au fost analizate de către echipa de auditori publici externi care a realizat controlul și de către Conducerea Departamentului XII. In urma analizei obiecțiunilor a fost întocmită Nota privind punctul de vedere al auditorilor publici externi asupra obiecțiunilor formulate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale la constatările cuprinse în Raportul de control nr. x din data de 16.06.2020 înregistrată sub nr. x/07.07.2020.

Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii instanței de fond vizează aspectele privind încheierea nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi în sensul că aceasta nu face referire la obiecțiunile formulate de reclamantă, înregistrate sub nr. x din 30.06.2020. Or, obiecțiunile de care face vorbire instanța de fond sunt formulate de entitate, potrivit pct. 120 - 124 din RODAS la constatările, concluziile și recomandările consemnate de echipa de auditori publici externi în actul de control încheiat, iar contestația este formulată de entitate la măsurile dispuse prin decizie potrivit pct. 204 - pct. 226 din RODAS. Astfel, procedurile de analiză a obiecțiunilor la actele de control și a contestațiilor la deciziile emise sunt prevăzute în secțiuni distincte în cadrul Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014, cu modificările și completările ulterioare, (RODAS), sens în care, încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 respectă cerințele de formă din anexa la RODAS.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

4.1. Întâmpinarea formulată de pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI la recursul formulat de CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE (CPS MApN), împotriva sentinței civile nr. 1602/09.11.2022

Pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE (CPS MApN), împotriva sentinței civile nr. 1602/09.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București în dosar nr. x/2020, ca neîntemeiat; pe cale de excepție, a solicitat admiterea excepției de nulitate a recursului și admiterea excepției lipsei de interes.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

4.1.1. Referitor la excepția nulității recursului.

Examinând cererea de recurs formulată de către rcclamanta-recurentă. CSP MApN se poate constata câ argumentele privind cererea de suspendare au fost invocate pentru prima data prin cererea de recurs, ele nefiind invocate în prima etapă procesuală. în fond. Pe de altă parte, recurenta nu aduce critici privind soluția pronunțată de instanța de fond pe cererea de suspendare, motivele de recurs fiind practic formulate sub forma unei cereri de suspendare și nicidecum de casare a hotărârii instanței de fond, întrucât recurenta nu a adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate. De asemenea, prin cererea de recurs recurenta-reclamantă a formulat și afirmații cu caracter general, unele dintre acestea referitoare la starea de fapt. ce nu evidențiază nicio critică concretă față de considerentele sentinței recurate, respectiv Iară a prezenta argumentele pentru care a apreciat că prima instanță a aplicat sau interpretat greșit legea.

In aceste condiții, cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea. In concluzie, dat fiind faptul că recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., a solicitat ca instanța de recurs să constate nulitatea recursului de față.

4.1.2. Referitor la excepția lipsei de interes.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, născut si actual. Astfel, justificarea interesului presupune îndeplinirea cumulativa a cerințelor obligatorii prevăzute de art. 33 C. proc. civ. Interesul reprezintă și prefigurează scopul și "profitul" demersului procesual, finalitatea acestuia care, dacă nu se identifică din punct de vedere juridic, acțiunea se consideră că nu există. Cerința interesului de a fi actual trebuie îndeplinită pe tot parcursul procesului, iar nu numai la momentul introducerii acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 974/24.05.2022, Curtea de Apel București a admis contestația formulată de reclamanta, a dispus anularea Deciziei nr. XH/4/13.07.2020, a raportului de control emis de Departamentul XII al Curții de Conturi a României și a încheierii nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi. În acest context, dispozițiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, își regăsesc pe deplin aplicabilitatea în sensul în care legiuitorul a statuat că, " în ipoteza admiterii acțiunii de fond. măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1) ". În același sens sunt și dispozițiile pct. 210 alin. (4) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014, cu modificările și completările ulterioare, (RODAS)".

In concluzie, având în vedere că Decizia nr. XI1/4/13.07.2020. raportului de control și încheierea nr. 19/07.08.2020, acte emise de Curtea de Conturi a României au fost anulate de către instanța de judecată, prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu prevederile art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 C. proc. civ., în cauză, nu este îndeplinită condiția referitoare la justificarea interesului legitim, sens în care a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta CSP MApN, ca fiind lipsit de interes.

4.1.3. Referitor la recursul formulat de recurentă împotriva soluției de respingere a cererii de suspendare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În prezenta cauză, prima instanță a constatat că reclamanta solicită analizarea fondului pricinii pentru soluționarea cererii de suspendare, întrucât reținerea motivelor de nelegalitate invocate de reclamantă ar presupune o antepronunțare asupra cererilor de anulare a actelor contestate.

Aparența de nelegalitate trebuie să rezulte în urma unei analize sumare a împrejurărilor în care a fost emis actul, tară a fi prejudecat fondul, or, argumentele invocate de reclamantă sunt în realitate critici de nelegalitate a actelor contestate, care nu sunt evidente la o cercetare aparentă, ci presupun, în mod obligatoriu, o analiză pe fondul cauzei, ceea ce excede obiectului cererii de suspendare.

Aparent formal, actul litigios a fost emis în forma prevăzută de lege, de autoritatea competentă, cu identificarea temeiurilor de fapt și de drept incidente. În aceste condiții, prima instanță a constatat că motivele pentru care se solicită suspendarea executării actului administrativ nu reprezintă aspecte care să poată fi apreciate la prima vedere ca fiind nelegalități evidente ale actului administrativ și care să pună sub o îndoială serioasă legalitatea acestuia, astfel încât, se constată că nu este îndeplinită condiția existenței cazului bine justificat.

In ceea ce privește necesitatea prevenirii unei pagube iminente, Curtea a constatat că, potrivit art. 2 lit. ș) din Lg. nr. 554/2004, prin pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. In acest context, instanța de fond în mod corect a constatat că nu este îndeplinită nici condiția pagubei iminente, astfel cum aceasta este definită în art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004. prin raportare la efectul imediat al actelor administrative a căror suspendare a fost solicitată, precum și la cuantumul sumei stabilite prin aceasta. Condiția pagubei iminente presupune producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat, dar cu toate acestea, se impune a fi subliniat faptul că iminența prejudiciului nu se prezumă, ci trebuie dovedită, mai ales atunci când realizarea prejudiciului depinde de intervenția unui ansamblu de factori, fiind tară relevanță doar simplele afirmații.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 490 alin. (2) din C. proc. civ.

4.2. Întâmpinarea depusă de reclamanta Casa de pensii sectoriala a Ministerului Apărării Naționale față de recursul depus de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 974 din data de 24.05.2022

Reclamanta Casa de pensii sectoriala a Ministerului Apărării Naționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 974 din data de 24.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/2020.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Pentru a admite acțiunea Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale prin care a contestat înscrisurile emise de Curtea de Conturi și de Comisia de solutionare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi, instanța a analizat, detaliat, toate criticile formulate de instituția militară referitoare la înscrisurile emise de aceste entități și a reținut cu privire la obiectiunile formulate la Raportul de control, în sensul că Departamentul XII doar "face trimitere în mod generic la obiectiunile formulate fără o analiză și răspuns punctual asupra acestora, ceea ce constituie în fapt o încălcare a dreptului la apărare șt a contradietorialității...".

În ceea ce privește încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 emisa de Comisia de soluționare a Contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi a României Curtea de Apel București reține că la emiterea acesteia nu au fost avute în vedere obiecțuinile formulate de Casa de pensii sectorială, înregistrate sub nr. x din 30.06.2020, "încălcându-se principiul contradiciorialităfii și a dreptului la apărare în derularea procedurii jurisdicționale a Curții de Conturi."

Referitor la legalitatea Ordinului comun și a Anexei nr. 2, emisă pentru aplicarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, Curtea de Apel București reține că acestea au fost emise cu respectarea dispozițiilor art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificările și completările ulterioare, deoarece ordinele cu caracter normativ trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. Cu atât mai mult cu cât Ordinul a fost semnat de ministrul justiției ca garant al legalității acestuia.

Având în vedere argumentele prezentate anterior, criticile Curții de conturi cu privire la nemotivarea hotărârii judecătorești sunt neîntemeiate. Din analizarea considerentelor hotărârii judecătorești se poate observa ca motivarea este pertinenta, completă. întemeiată, omogenă, convingătoare si accesibilă.

Niciunde în cuprinsul hotărârii recurate nu este consemnat faptul că absența notificării entității controlate ar fi sancționată cu anularea actului de control, cum în mod eronat susține Curtea de Conturi în recurs. Apreciem că se dorește o ducere în eroare a instanței de recurs, prezentând aspecte parțial adevărate ca fiind reale.

În ceea ce privește încheierea nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi, Curtea de Conturi își motivează recursul pe argumentul că aceasta respectă cerințele de formă din anexa RODAS. Acest aspect nu a fost contestat de Casa de pensii sectorială și nici nu a fost reținut de către instanța de fond ca fiind un motiv de anulare al acesteia, anularea fiind motivată de o încălcare a principiului contradictorialității și dreptului la apărare în derularea procedurii jurisdicționale.

Mai mult, sentința civilă nr. 974 din data de 24.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/2020 a fost pronunțată în concordanță cu un număr de peste 100 de hotărâri judecătorești definitive favorabile Casei de pensii sectoriale, pronunțate în dosare ce au avut ca obiect aplicarea prevederilor art. 60 alin. (1) (așa cum erau acestea în vigoare la data 30.06.2017), raportate la acordarea majorării de 5% aferentă anului 2016; Decizia nr. 40 din 07.06.2021 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. x/2021; Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă s-ar aplica algoritmul de calcul prezentat de echipa de control, greșit de altfel, respectiv de a acorda majorarea de 5% aferentă anului 2016 pensionarilor care nu au atins plafonul de 85% din baza de calcul (condiția eronată de "încadrare în procentul de 85%"), se încalcă prevederile art. 29 din lege. Dacă luăm în considerare și amestecul terminologic "indexare"-"majorare", sugerat repetitiv în conținutul raportului, ar trebui ca în anii 2019 și 2020, în mod similar, procentele de indexare cu 1,3%, și 4,6% să se adauge numai la pensionarii care au sub procentul maxim de 85% aplicat bazei de calcul, chiar dacă nu au realizat vechimea necesara. Per a contrario, tuturor pensionarilor care au ajuns la procentul maxim de 85% nu li s-ar mai acorda indexările ulterioare, încâlcăndu-se astfel prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Alegația Curții de Conturi conform căreia "algoritmul de calcul utilizat de CPS MApN a condus la determinarea unei valori mai mici a pensiei actualitate la 30.06.2017" nu este irelevantă și nelegală, deoarece nu oferă situații de comparative și nu ține cont de faptul că potrivit dispozițiilor art. 60 alin. (3) au fost aplicate dispozițiile cele mai favorabile, respectiv au fost comparate pensiile majorate cu pensiile actualizate.

Legiuitorul a prevăzut că actualizarea pensiilor militare se realizează numai în funcție de majorarea a două elemente din solda lunară a militarilor activi, respectiv, solda de funcție și solda de grad. Așa cum a demonstrat mat sus, deoarece măsurile sociale succesive pentru pensionari au fost mai consistente decât cele pentru militarii activi, pensiile majorate (în plată) au fost mai mari decât pensiile actualizate la majoritatea pensionarilor.

Opinia juridică a instituției militare este susținută și matematic, pensia actualizată folosind prevederile art. 28, 29, 30 și 108 este mai mare decât pensia recalculată/stabilită, dar nu se poate face abstracție de faptul că majoritatea pensionarilor, pentru care s-a făcut actualizarea, au fost sub incidența dispozițiilor art. 109 și 110 din Legea 223/2015. Pensiile acestora au beneficiat, în perioada 2012-2017 de indexări și majorări succesive, al căror efect însumat depășește creșterea adusă de actualizarea efectuată conform art. 60 alin. (1) din Lege. Concluzia este că măsurile .de protecție acordate pensionarilor au fost mai substanțiale decât cele acordate personalului activ și, prin urmare, la compararea "dispozițiilor cele mai favorabile", majoritatea pensionarilor au rămas în plată cu pensiile majorate succesiv cu 5 % și 5,25% și doar un număr mic au în plată pensiile actualizate ca urmare a măririi cu 15% a soldelor de funcție în bazele de calcul (1395 de pensionari).

De asemenea, legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca unele pensii militare de stat în plată să nu crească în urma actualizării precizând la art. 60 alin. (3) că "în anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât și cele ale alin. (1), se aplică dispozițiile cele mai favorabile".

Totodată, comisia de soluționare a contestațiilor nu a luat act de Decizia Curții Constituționale a României nr. 849/12.12.2019 prin care se constată, printre altele, constituționalitatea art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, invocata de Casa de pensii sectorială în contestația la Decizie. Mai mult decât atât, la paragraful 26, Curtea Constituțională precizează că "actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câștigat".

Prin urmare, legiuitorul este îndreptățit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, modificându-le în funcție de resursele financiare existente la un moment dat, sens în care afirmația Comisiei conform căreia s-a constatat interpretarea eronată de către CPS MAPN a prevederilor art. 60 din lege nu își găsește temeiul, în contextul în care CPS a MApN a respectat întocmai voința legiuitorului, care a prevăzut la art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, că "se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție", nu "cuantumul pensiei aflate în plată". Dând curs unei interpretări precum cea a Curții de Conturi, ar fi de natură să conducă la o deviere de la finalitatea urmărită de către legiuitor prin reglementarea actualizării cuantumului pensiilor militare de stat.

În ceea ce privește legalitatea Anexei nr. 2 la Ordinul nr. 31/MJ5/2016, a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, deoarece ordinele cu caracter normativ trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravina prevederilor acestora.

Prin urmare, "precizările explicite" privind "algoritmul și modul de calcul"/"formula de calcul", care nu se regăsesc în alin. (4) al art. 60 din Legea nr. 223/2015 și nici în alin. (1) al aceluiași articol, sunt din punct de vedere juridic soluții care contravin prevederilor textului din lege, în baza căreia "procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin comun".

Cu cât este mai generala Anexa nr. 2, cu atât permite aplicarea actualizării în toate situațiile, inclusiv atunci când s-au aplicat "majorări", prin derogare de la art. 59 alin. (1). Prin urmare, argumentul echipei de verificare că utilizarea unei norme de trimitere la Anexa nr. 1 (în care se reglementează la art. 12 și art. 13 cum se actualizează solda de grad și solda de funcție) este insuficientă și că este necesară o "procedură distinctă", nu se justifică. Actualizarea este reglementată de dispozițiile art. 60 alin. (1) iar conținutul Anexei nr. 2 se coroborează pe deplin cu prevederile legii. Un alt argument pentru care s-a utilizat în Anexa nr. 2 norma de trimitere la Anexa nr. 1 este faptul că s-ar fi repetat "pașii" privind actualizarea soldei de funcție sau ai soldei de grad și » stabilirea bazei de calcul (care, de altfel, a fost utilizată, mutatis mutandis, majorând solda de funcție cu 15%), fapt ce s-ar fi constituit într-un paralelism legislativ, strict interzis prin dispozițiile art. 16 alin, (1) din Legea nr. 24/2000.

În drept, au fost invocate prevederile art. 490 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

5.1. Reclamanta Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat instanței să respingă apărările invocate de recurenta-pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiate, pentru aceleași rațiuni ca cele expuse prin cererea de recurs.

În drept, au fost invocate prevederile art. 201 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu modificările si completările ulterioare.

5.2. Pârâta Curtea De Conturi a României a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de CPS MApN, pentru argumentele dezvoltate conform celor din cuprinsul cererii de recurs.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 490 alin. (2) din C. proc. civ.

6.1. Elemente de fapt și de drept relevante

În perioada 27.05.2020 - 16.06.2020, o echipă de auditori publici externi din cadrul Curții de Conturi a desfășurat misiunea de control cu tema "Verificări cu privire la aspecte legate de gestionarea elementelor patrimoniale ale entității" la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale (CPS MApN), în urma căreia a fost încheiat Raportul de control nr. x/16.06.2020.

Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate, Departamentul XII a emis Decizia nr. XII/4/13.07.2020, prin care s-a dispus, în sarcina entității controlate în temeiul art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992, republicată următoarea măsură:

"1. Conducerea CPS MApN va proceda la corectarea metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017, iar determinarea în baza art. 60 din lege a cuantumului pensiei militare la 30.06.2017 se va realiza cu respectarea următoarelor principii:

i. Actualizarea pensiei în anul 2017, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, constituie procesul de majorare a pensiei ca urmare a creșterii soldei de funcție, respectiv translatarea în cuantumul pensiei a creșterii salariale de la personalul activ, având ca punct de plecare cuantumul pensiei în plată la momentul respectiv, inclusiv indexarea din anul 2016;

ii. începând cu data de 30.06.2017, pensiile militare la care sunt incidente prevederile art. 60 din lege trebuie să aibă în componență majorarea de 5% acordată în 2016, la care se adaugă fie indexarea de 5,25%, fie actualizarea soldei de funcție cu 15% acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015;

iii. Actualizarea pensiilor, în condițiile menționate mai sus, trebuie să se facă cu încadrarea în procentul de 85% din baza de calcul, conform art. 30 din Legea nr. 223/2015."

În temeiul pct. 204 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități (denumit în continuare R.O.D.A.S.), aprobat prin Hotărârea nr. 155/2014 a Plenului Curții de Conturi a României, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 547 din 24 iulie 2014, entitatea verificată a formulat contestație împotriva măsurii dispuse prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020.

Prin încheierea nr. 19/07.08.2020, Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a dispus respingerea contestației formulată împotriva măsurii de la pct. 1.1. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, emisă de Departamentul XII și a stabilit un nou termen de ducere la îndeplinire a măsurii de la pct. II. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, respectiv 30.06.202L

Prin acțiunea introductivă ce a format obiectul prezentei cauze, reclamanta a solicitat atât suspendarea executării cât și anularea măsurii dispuse la pct. 1.1 din Decizia nr. XII/4/13.07.2020 și a încheierii nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi.

Prin încheierea de ședință din data de 29.06.2021, au fost respinse ca inadmisibile o parte a cererilor de intervenție accesorie în interesul pârâtei și cererile de intervenție principală, iar la data de 26.10.2021 a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtei, astfel cum a fost completată, formulată de A. și a fost respinsă cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtei formulată de B..

La data de 09.11.2021, prin sentința civilă nr. 1602, a fost respinsă cererea de suspendare a executării măsurilor stabilite prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de pârâtă.

La data de 01.03.2022 a fost admisă excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate și a fost respinsă ca inadmisibilă excepția de nelegalitate.

Prin sentința civilă nr. 974/24.05.2022, Curtea de Apel București a admis contestația formulată de reclamanta și a dispus anularea Deciziei nr. XII/4/13.07.2020, a raportului de control emis de Departamentul XII al Curții de Conturi a României și a încheierii nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi.

6.2. Asupra excepției lipsei interesului recursului declarat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale împotriva sentinței civile nr. 1602 din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește cererea de suspendare

Conform prevederilor art. 33 teza I din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Condiția interesului trebuie să fie îndeplinită nu doar la momentul declansării acțiunii, ci pe toată durata de soluționare a acesteia, precum și în faza procesuală a recursului (la data formulării acesteia și pe toată durata de soluționare a cererii de recurs).

Or, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004 în forma în vigoare la data declanșării prezentului litigiu, suspendarea actului administrativ atacat se poate dispune până la soluționarea definitivă a cauzei, soluționare ce se va realiza la același termen de judecată cu el acordat pentru soluționarea recursului privind anularea actului, astfel că recursul reclamantei referitor la suspendare a devenit lipsit de interes.

Ca urmare, în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale împotriva sentinței civile nr. 1602 din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

6.3. Analiza recursului declarat de recurenta-pârâtă împotriva sentinței civile nr. 974 din 24 mai 2022 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția dată cererii în anulare și a apărărilor intimatei-reclamante

Pârâta a invocat ca și motive de casare atât pe cel reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., cât și pe cel reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Sub aspectul nemotivării, nu au fost indicate în concret de către recurenta-pârâtă care sunt argumentele neanalizate de prima instanță pentru a se constata dacă acest motiv de casare este nefondat.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanțe de a oferi o motivare, în condițiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunțare asupra acțiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv și considerente, ca elemente componente esențiale și obligatorii ale hotărârii judecătorești.

Înalta Curte mai arată și că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluționarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situația de fapt specifică procesului, iar în funcție de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanța de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluția adoptată; Înalta Curte apreciază că sentința civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) și art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanță a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluției pronunțate, fiind clare rațiunile avute în vedere de instanță.

De altfel, se constată că prin argumentele aduse pe această cale se invocă în esență o eventuală greșită interpretare și aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar nemotivarea sau motivarea insuficientă nu pot fi reținute raportat la sentința atacată.

Instanța are obligația de a răspunde argumentelor esențiale invocate de părți, iar nu tuturor subargumentelor aduse de acestea; astfel, așa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunțate în Cauza C. împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligația de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanță a pronunțat o hotărâre motivată și nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalității în care instanța a aplicat legislația relevantă pentru faptele cauzei.

Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este nefondat.

În ceea ce privește motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă a criticat, în cadrul acestui motiv de casare, atât modalitatea de aplicare a legii sub aspectul fondului raportului juridic dedus judecății, dar și din perspectiva modului de aplicare a legii cu privire la aspecte procedurale; deși prezentate inversat în cadrul memoriului de recurs, Înalta Curte constată că au prioritate criticile de nelegalitate referitoare la aspectele procedurale, astfel că acestea vor avea întâietate în cadrul prezentelor considerente.

O primă critică procedurală se referă la motivul de nulitate reținut de prima instanță constând în lipsa notificării efectuate în termenul legal.

Prima instanță a reținut că Departamentul XII nu a notificat reclamanta despre acțiunea de verificare cu 15 zile înainte, încălcând dispozițiile punctului 53 alin. (2) lit. b) din RODAS.

Recurenta-pârâtă a invocat faptul că, potrivit RODAS, notificarea nu este prevăzută sub sancțiunea anulării actului de control în situația în care entitatea nu este notificată cu 15 zile înainte, cu privire la efectuarea acțiunii de verificare. De altfel, trebuie menționat că acțiunea de verificare care a avut ca obiectiv Verificarea unor aspecte semnalate prin petiții adresate Curții de Conturi, respectiv modul în care Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale (CPS MApN) a aplicat prevederile legale în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat la 30.06.2017, a fost începută inițial în perioada 04.05.-22.05.2020, a fost suspendată, reluată în perioada 27.05.2020 - 16.06.2020 și finalizată cu o altă echipă de auditori publici externi, situație în care la momentul reluării acțiunii de verificare, respectiv 27.05.2020 conducerea Casei Sectoriale de Pensii a MAPN cunoștea obiectivele acțiunii de verificare.

Înalta Curte constată că este fondată critica recurentei-pârâte, în sensul că legea nu prevede nulitatea actelor emise fără respectarea acestei obligații de notificare, iar prima instanță nu a motivat de ce a reținut această sancțiune în lipsa unei prevederi explicite a legii; astfel se va înlătura acest motiv de nulitate a actelor atacate.

Un al doilea aspect de critică de natură procedurală se referă la reținerea de către prima instanță a nulității actelor atacate pentru lipsa unui răspuns la obiecțiunile formulate de Conducerea Casei Sectoriale de Pensii a MAPN, înregistrate sub nr. x din data de 30.06.2020, la Raportul de control nr. x din data de 16.06.2020.

Prima instanță a reținut faptul că reclamanta a formulat 11 obiecțiuni ale dispozițiilor RODAS în redactarea raportului echipei de verificare, iar asupra acestora, în Nota conținând poziția motivată referitoare la obiecțiunile depuse de conducătorul entității controlate, cât și directorul Direcției 2 din cadrul Departamentului XII, cu ocazia analizei efectuate în baza pct. 164 alin. (2) din RODAS, dar și șeful Departamentului XII, cu ocazia "examinării proiectului deciziei" – se face trimitere în mod generic, fără o analiză și un răspuns punctual, ceea ce constituie în fapt o încălcare a dreptului la apărare și a contradictorialității, nefiind acordată în mod real atenție susținerilor reclamantei.

Înalta Curte constată că obiecțiunile formulate de reclamantă au fost analizate conform secțiunii Depunerea obiecțiunilor la raportul de control prevăzută la pct. 120 la 124 din RODAS, fiind întocmită Nota privind punctul de vedere al auditorilor publici externi asupra obiecțiunilor formulate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale la constatările cuprinse în Raportul de control nr. x din data de 16.06.2020 înregistrată sub nr. x/07.07.2020.

Conform Notei, rezultă că au fost analizate 35 de obiecțiuni formulate de Conducerea CSP MAPN. Or, nici regulamentul și nici altă normă legală nu prevăd obligația pârâtei de a emite un răspuns elaborat sau exhaustiv cu privire la obiecțiunile formulate de către entitatea controlată, câtă vreme din actul emis reies rațiunile esențiale avute în vedere la emiterea actului, rațiuni cu privire la care partea controlată a avut posibilitatea legală și procedurală de a se apăra efectiv.

Ca urmare, nici împrejurarea că încheierea nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi în sensul că nu face referire la obiecțiunile formulate de reclamantă, înregistrate sub nr. x din 30.06.2020 nu poate constitui un motiv de nulitate a actelor emise.

Nu se poate reține o încălcare a principiului dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, câtă vreme aceasta a avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, acesta a fost menționat ca fiind primit, iar rațiunile esențiale reținute de organul de control au legătură cu argumentele conținute de obiecțiunile părții controlate, fiind îndeplinită cerința unei reale ascultări a părții.

În concluzie, Înalta Curte va constata caracterul fondat al motivelor de recurs referitoare la