ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.01.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 249/2022

HOTĂRÂRE
19.01.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 249/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal la data de 12.11.2019, reclamanta PRO T.V. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, a solicitat următoarele:

Prin sentința civilă nr209 din 24 martie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta PRO T.V. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile a formulat recurs recurenta-reclamantă, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată în esență că instanța de fond reține în mod eronat situația de fapt.

Recurenta susține că prin difuzarea emisiunii nu a urmărit obținerea unor scopuri publicitare nedeclarate și nici nu a indus în eroare publicul cu privire la natura programului.

Prin emisiunea difuzată nu numai că nu s-a dorit promovarea serviciilor sau a imaginii BGS, dar nici nu s-a încălcat definiția comunicării audiovizuale cu conținut comercial mascat, în speță "reprezentarea prin cuvinte sau imagini a bunurilor, serviciilor, numelui, mărcii ori activităților unui producător de bunuri sau furnizor de servicii în cadrul programelor. În cazul în care o astfel de reprezentare este destinată de către furnizorul de servicii media audiovizuale unor scopuri publicitare nedeclarate și poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa".

În niciun moment nu s-a urmărit vreun scop publicitar și nici nu s-a creat nicio confuzie în conștiința publicului larg, întrucât rolul emisiunii nu este să promoveze companiile în cadrul cărora lucrează șefii sub acoperire.

Așa cum reiese din conținutul emisiunii președintele companiei BGS a participat, sub acoperire, alături de agenții însărcinați cu protejarea unor obiective, la misiuni de intervenție pe teren (alături de agenți de intervenție din cadrul Diviziei de Securitate și Diviziei Canine) și la montarea unor sisteme de securitate, alături de un angajat din cadrul departamentului tehnic.

În dovedirea genului de doc-reality al emisiunii și a lipsei caracterului publicitar, arată că dacă angajații respectivei companii utilizează în mod obișnuit un anume echipament în îndeplinirea sarcinilor de serviciu este imposibil ca acesta să fie modificat în timpul filmărilor întrucât ar denatura caracterul doc-reality al emisiunii, în plus ar putea atrage deconspirarea șefului sub acoperire, mai ales ca în timpul acestei emisiuni șeful sub acoperire a participat la unele emisiuni de intervenție când a fost necesară purtarea unui echipament special.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentința atacată și la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Decizia nr. 899/22.10.2019, recurenta, titulară a licenței audiovizuale pentru postul de televiziune A. a fost sancționată cu amendă de 10.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit dispozițiilor invocate, comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiții:

a) să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise;

În fapt, postul de televiziune A. a difuzat în data de 3.10.2019, în intervalul orar 21:25-22:33, emisiunea înregistrată Șef sub acoperire.

Potrivit raportului de monitorizare, emisiunea nu a fost clasificată și nu au existat mențiuni cu privire la genul acesteia sau la identificarea unor comunicări comerciale audiovizuale (plasare de produse, sponsorizare etc).

S-a constatat că radiodifuzorul a promovat, în scop publicitar nedeclarat, numele, site-ul și serviciile oferite de compania de pază și protecție, BGS, fapt ce constituie publicitate mascată interzisă de prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului.

Potrivit Legii audiovizualului, art. 1 pct. 16, comunicarea audiovizuală cu conținut comercial mascat este definită ca fiind reprezentarea prin cuvinte sau imagini a bunurilor, serviciilor, numelui, mărcii ori activităților unui producător de bunuri sau furnizor de servicii în cadrul programelor, în cazul în care o astfel de reprezentare este destinată de către furnizorul de servicii media audiovizuale unor scopuri publicitare nedeclarate și poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa.

Astfel, membrii Consiliului au apreciat că, prezentarea pe tot parcursul emisiunii Șef sub acoperire, a unor detalii de natură publicitară cu privire la promovarea numelui și a unor servicii oferite de compania de pază și protecție BGS, precum: montarea sistemelor de alarmă, de control acces, camere video, microfoane și orice pe partea de securitate, precum și indicarea site-ului www.x.ro și a numărului de apel: 021.9507, a depășit cadrul unei informări cu caracter general a publicului referitoare la probleme de interes, de natură să inducă în eroare publicul cu privire Ia condițiile legale de difuzare a comunicărilor comerciale audiovizuale.

Față de aceste aspecte, raportat la conținutul emisiunii, Consiliul a constatat că aceasta a avut un scop publicitar nedeclarat, detaliile prezentate cu privire indicarea numelui companiei de protecție și pază BGS, timp de 14 minute, a site-ului www.x.ro și a numărului de apel 021.9507, precum și a promovării unor servicii oferite de această companie au avut un caracter publicitar mascat, în condițiile în care, potrivit raportului de monitorizare, în timpul emisiunii nu au fost făcute mențiuni cu privire la identificarea unor comunicări comerciale audiovizuale (plasare de produse, sponsorizare etc).

Potrivit dispozițiilor legale invocate, comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să poată fi ușor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat fiind interzise.

Având în vedere aceste aspecte, radiodifuzorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 10.000 RON.

Cu privire la prima critică din recurs referitoare la faptul că instanța de fond ar fi reținut în mod eronat că situația de fapt nu ar fi fost contestată de recurentă, Înalta Curte constată că susținerea este nefondată, în condițiile în care CNA nu a avut în vedere, la aplicarea sancțiunii, tipul emisiunii difuzate, anume "doc-reality" în care a fost prezentat, așa cum susține recurenta, ci modalitatea în care a fost prezentată emisiunea în raport de dispozițiile din domeniul audiovizual referitoare la publicitate.

Astfel, referitor la caracterul emisiunii difuzate, anume divertisment de tip doc-reality, Înalta Curte are în vedere că în domeniul audiovizual publicitatea mascată este interzisă indiferent de natura programului difuzat.

Pe parcursul emisiunii, nu au fost evidențiate mențiuni cu privire la identificarea unor comunicări comerciale audiovizuale (plasare de produse, sponsorizare etc), iar recurenta însăși afirmă că nu a intenționat să difuzeze niciun fel de publicitate.

În privința celui de al doilea motiv de recurs, înalta Curte apreciază că, în mod corect, instanța de fond a reținut că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 1 pct. 16, iar nu cele ale art. 1 pct. 15 din Legea audiovizualului, în condițiile în care în decizia contestată, se face trimitere la conținutul art. 1 pct. 16 din legea menționată care reglementează, în mod specific, comunicarea comercială audiovizuală cu caracter mascat, a cărei difuzare de către radiodifuzori constituie contravenție și este sancționată conform art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului, temeiul juridic al aplicării sancțiunii prin decizia contestată.

Pe cale de consecință, argumentele invocate de recurentă în considerarea art. 1 pct. 15 din Legea audiovizualului sunt lipsite de relevanță raportat la conținutul deciziei contestate așa cum, în mod corect, a reținut instanța de fond.

Pe de altă parte, în mod eronat recurenta apreciază că, în cauză, nu ar fi aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului.

În raport de conținutul emisiunii difuzate, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a promovat, în scop publicitar nedeclarat, numele, site-ul și serviciile oferite de compania de pază și protecție, BGS, fapt ce constituie publicitate mascată interzisă de prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului.

Potrivit Legii audiovizualului, art. 1 pct. 16, comunicarea audiovizuală cu conținut comercial mascat este definită ca fiind reprezentarea prin cuvinte sau imagini a bunurilor, serviciilor, numelui, mărcii ori activităților unui producător de bunuri sau furnizor de servicii în cadrul programelor, în cazul în care o astfel de reprezentare este destinată de către furnizorul de servicii media audiovizuale unor scopuri publicitare nedeclarate și poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, nefondat.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 209 din 24 martie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-09-15
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3970/2022
Ședința publică din data de 15 septembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curț
ÎCCJ 2021-11-25
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5938/2021
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la data de 28.03.2019, reclamanta PRO
ÎCCJ 2022-11-03
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5151/2022
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, se
ÎCCJ 2024-01-11
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 68/2024
Ședința publică din data de 11 ianuarie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curț
ÎCCJ 2022-10-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4711/2022
Ședința publică din data de 18 octombrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înre
Sursă