ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2464/2023

Ședința publică din data de 11 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/22.02.2022, întocmit de pârâtă.

Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 53 din 13 mai 2022, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. și, în consecință, a anulat Raportul de evaluare nr. x/22.02.2022 emis de pârâtă.

Totodată, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.050 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, invocând motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă susține că prima instanță a pronunțat sentința atacată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabile în cauza dedusă judecății, respectiv dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a), art. 94 alin. (2)

1

lit. a), b) și c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prima instanță a reținut în mod greșit că reclamanta, în vederea exercitării funcției de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale "B.", din comuna Zagon, jud. Covasna, a fost desemnată, printr-un act administrativ – adresa nr. x/06.01.2021 – emis de Primarul com. Zagon să participe, în calitate de reprezentant al primarului, în cadrul organului colectiv de conducere al unității de învățământ.

Prima instanță a considerat astfel că este îndeplinită ipoteza avută în vedere de prevederile art. 94 alin. (2)

1

lit. b) din Legea nr. 161/2003, dar și situația de execuție prevăzută de art. 94 alin. (2)

1

lit. c) din Legea nr. 161/2003, deoarece reclamanta a îndeplinit un mandat de reprezentare, în baza desemnării sale de către primarul comunei Zagon, potrivit adresei nr. x/06.01.2021.

Contrar celor reținute de judecătorul fondului, recurenta-pârâtă susține că nu este îndeplinită situația de excepție reglementată de prevederile sus-arătate, nu există un act administrativ de desemnare a intimatei-reclamante în calitate de reprezentant al primarului în consiliul de administrație al instituției de învățământ.

Adresa nr. x/06.01.2021 emisă de primarul comunei Zagon nu reprezintă un act administrativ unilateral cu caracter individual, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, deoarece actul administrativ nu poate fi decât o dispoziție, potrivit prevederilor art. 196 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

După cum consiliul local adoptă o hotărâre prin care își desemnează un reprezentant în consiliul de administrație al instituțiilor de învățământ, în același mod, primarul avea obligația de a emite o dispoziție, actul administrativ cu caracter individual, prin care să-și desemneze propriul reprezentant în consiliu.

Recurenta-pârâtă consideră că nu are relevanță emiterea Deciziei nr. 10/19.03.2021 prin care s-a constituit consiliul de administrație, cât timp, anterior acestei decizii, primarul nu a emis o dispoziție de desemnare, în calitate de reprezentant al acestuia, în consiliu.

Dispozițiile emise de primar încalcă o anumită formă și structură, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și ale procedurilor interne de la nivelul primăriei, având următoarele părți constitutive: titlul, preambulul, temeiul legal, partea dispozitivă și formula de atestare a autenticității.

De asemenea, pentru a produce efecte juridice, dispoziția emisă de primar trebuie avizată pentru legalitate de secretarul general al unității administrative.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă A. a solicitat respingerea recursului

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Înalta Curte reține că în privința intimatei-reclamantei au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al incompatibilităților, respectiv disp. art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, întrucât în perioada 21.01.2021 – 20.05.2021 a exercitat concomitent atât funcția publică de conducere de secretar general al com. Zagon, jud. Covasna, cât și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale "B." din com. Zagon, jud. Covasna.

Potrivit disp. art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice.

De la această reglementare există situații de excepție, enumerate de disp. art. 94 alin. (2)

1

lit. a), b), c) din Legea nr. 161/2003, respectiv dacă funcționarul public este desemnat printr-un act administrativ emis în condițiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activitățile desfășurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condițiile rezultate din actele normative în vigoare (lit. a); este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare (lit. b); exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituție publilcă, în condițiile expres prevăzute de actele normative în vigoare (lit. c).

Prima instanță a considerat că adresa nr. x/06.01.2021 emisă de primarul comunei Zagon, județul Covasna reprezintă mandatul de reprezentare dat reclamantei, pentru ca acesta să facă parte din consiliul de administrației al unității de învățământ.

Recurenta-pârâtă consideră că adresa nr. x/06.01.2021 nu întrunește condițiile prev. de art. 2 alin. (1) llit. c) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi calificat act administrativ unilateral cu caracter individual, deoarece, prevederile art. 196 din Codul administrativ impun ca primarul, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, să emită numai dispoziții.

Din conținutul actului nr. 75/2021, reiese că acesta este adresat Școlii gimnaziale în discuție și directorului școlii, în continuare sunt indicate prevederile legale pe care se întemeiază, respectiv Legea educației naționale nr. 1/2011 și Metodologia-cadru de organizare și funcționare a consiliului de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobată prin OMEN nr. 4619/2019, arătându-se că persoana numită în consiliul de administrație al școlii, din partea primarului, este doamna secretar general al comunei Zagon – A..

Înalta Curte reține că, potrivit disp. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Așadar, pentru calificarea unui act emis de o autoritate publică ca fiind un act administrativ, disp. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, trimit la conținutul actului, prin care să se dispună nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice, alături de emitentul actului, autoritatea publică ce acționează în regim de putere publică.

Recurenta-pârâtă deși indică interpretarea și aplicarea greșită a disp. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, solicită Înaltei Curți să se rețină pentru calificarea adresei nr. x/06.01.2021, denumirea actului și nu conținutul acestuia.

Denumirea unui act emis de o autoritate publică nu are relevanță față de condițiile impuse de disp, art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, în calificarea acestuia ca fiind un act administrativ.

În prezenta cauză a fost emisă adresa nr. x/06.01.2021, de către primar – autoritate publică locală – pentru desemnarea unui reprezentant din partea sa, în consiliul de administrație al unei unități de învățământ preuniversitar, obligație ce îi incumbă prin dispozițiile Legii nr. 1/2011 și ale OMEN nr. 4619/2014, de unde se desprinde concluzia că actul a fost emis în urma prerogativelor legale, în regim de putere publică.

Desemnarea intimatei-reclamante în consiliul de administrație reprezintă uzn mandat de reprezentare dat de către primar, ceea ce conduce la existența situației de excepție prev. de art. 94 alin. (2)

1

lit. b) din Legea nr. 161/2003 dar și la îndeplinirea unei alte condiții pentru calificarea actului emis ca fiind act administrativ și anume, nașterea unui raport juridic.

Este adevărat că, în conformitate cu disp. art. 196 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, primarul emite dispoziții, însă elaborarea unui act sub denumirea de "adresă", cum este în speță, care este în vigoare, nu a fost revocat de autoritate sau anulat de instanța de judecată, produce efectele juridice prevăzute de lege, mai ales că denumirea greșită nu are drept consecință ignorarea conținutului său.

Prin urmare, Înalta Curte reține, contrar celor invocate prin motivele de nelegalitate, nu doar actul intitulat "dispoziție" ce exprimă o voință manifestată unilateral de către primar și produce în mod direct efecte juridice, ci și orice înscris ce are în conținut dispoziția de a da un mandat de reprezentare unei persoane pentru consiliul de administrare al școlii.

În ceea ce privește condiția producerii unor efecte juridice a dispoziției emisă de primar, numai dacă aceasta a fost avizată pentru legalitate de către secretarul general al comunei, susținerea recurentei-pârâte este nefondată, avându-se în vedere că secretarul general care este chiar intimata-reclamantă ar fi trebuit să avizeze propria numire, situație ce ar putea să conducă la existența uni conflict de interese.

Prin urmare, nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborate cu disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.

În temeiul disp. art. 453 C. proc. civ., urmează să fie obligată recurenta-pârâtă la plata onorariului de avocat în cuantum de 8.568 RON, către intimata-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 53 din 13 mai 2022 a Curții de Apel Brașov – secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei 8568 RON, către intimata-reclamantă A., cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.