ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2343/2023

Ședința publică din data de 4 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub numărul x/2022 la data de 20.06.2022, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Inspectoratul Școlar al Municipiului București ISMB:

- obligarea Guvernului României de a emite actul normativ cu privire la modificarea Legii nr. 1/2011 pentru aplicarea DCC nr. 397/01.10.2013 v O.U.G. 16/09.04.2014 pentru aplicarea DCC nr. 106/2014, act care trebuie să aibă caracter reparatoriu pentru toți profesorii cu concurs și medie de titular ale căror posturi titularizabile au fost date "pensionarilor-mituitori" fără concurs - contrar DCC nr. 397/2013 cu mult înainte de Concurs National Unic CNU 2013;

- reîncadrarea reclamantei ca profesor titular geografie întemeiată pe DCC nr. 397/2013 - art. 287 noul C. pen., DCC nr. 106/2014, art. 3 (3), art. 31 (1)(3) din Legea nr. 47/1992, Decizia nr. 20566/30.08.2013;

- obligarea pârâtului Inspectoratul Școlar al Municipiului București să depună dovada reîncadrării reclamantei ca profesor titular de geografie;

- plata salariilor neîncasate din 01.09.2014 și despăgubiri de 4.000.000 RON.

2.1. Hotărârea Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 6806 din data de 1 noiembrie 2022, pronunțată de Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanții au formulat mai multe capete de cerere principale care se află în strânsă legătură chiar dacă au cauze diferite. A avut în vedere tribunalul faptul că s-a formulat și un capăt de cerere privind emiterea unui act normativ de către Guvernul României, care face parte din categoria autorităților publice centrale, dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 și dispozițiile art. 99 alin. (2) din Codul de procedură și a apreciat că este competentă curtea de apel să soluționeze prezenta cauză.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București – secția a IX- de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 165 din data de 1 februarie 2023, Curtea de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale privind capetele de cerere având ca obiect reîncadrarea, obligarea la depunerea dovezii de reîncadrare, plata salariilor neîncasate și despăgubiri, a declinat judecarea capetelor de cerere având ca obiect reîncadrarea, obligarea la depunerea dovezii de reîncadrare, plata salariilor neîncasate și despăgubiri, în favoarea Tribunalului București, secția VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

A disjuns capătul de cerere având ca obiect obligarea Guvernului României la emitere act normativ și a format un nou dosar privind capătul de cerere disjuns.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut, referitor la capetele de cerere declinate, că acestea privesc un conflict de muncă în sensul definit de art. 266 din Legea nr. 53/2003 și nu vizează un act administrativ sau un act administrativ asimilat, astfel că s-a apreciat că aparține secției de conflicte muncă și asigurări sociale a Tribunalului București competența de soluționare, în raport de art. 266 și art. 269 din Codul muncii.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior și-au declarat necompetența".

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței materiale de soluționare a cauzei.

Reclamanții au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune care are ca obiect solicitarea de obligare a Guvernului României să emită actul normativ cu privire la modificarea Legii nr. 1/2011, de reîncadrare a reclamantei ca profesor titular geografie, de obligare a pârâtului Inspectoratul Școlar al Municipiului București să depună dovada reîncadrării reclamantei ca profesor titular de geografie, cât și plata salariilor neîncasate din 01.09.2014 și despăgubiri de 4.000.000 RON.

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea Guvernului României la emitere act normativ, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și apreciind că nu sunt incidente în speță dispozițiile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., Curtea de Apel a apreciat că este competentă, a disjuns acest capăt de cerere și a dispus formarea unui nou dosar.

A fost declinată în favoarea Tribunalului București, secția VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale judecarea capetelor de cerere având ca obiect reîncadrarea, obligarea la depunerea dovezii de reîncadrare, plata salariilor neîncasate și despăgubiri.

Cu privire la aceste capete de cerere, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 254 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, în unitățile de învățământ sau în consorțiile școlare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an școlar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condițiile legii.

Conform art. 266 din Legea nr. 53/2003, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

În esență, reclamanta susține că este îndreptățită să fie reîncadrată ca profesor titular având în vedere că a susținut un concurs în acest sens în anul 2013.

Or, având în vedere că încadrarea/angajarea personalului didactic se face cu contract individual de muncă, conform art. 254 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, capetele de cerere având ca obiect reîncadrarea, obligarea la depunerea dovezii de reîncadrare, plata salariilor neîncasate și despăgubiri privesc un conflict de muncă în sensul definit de art. 266 din Legea nr. 53/2003.

Având în vedere cele reținute anterior, precum și faptul că obiectul cauzei nu vizează un act administrativ sau un act administrativ asimilat, Înalta Curte constată că aparține secției de conflicte muncă și asigurări sociale a Tribunalului București competența de soluționare a prezentei cauze.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei privind pe reclamanții B. și A. și pe pârâții Guvernul României și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în favoarea Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții B. și A. și pe pârâții Guvernul României și Inspectoratul Școlar al Municipiului București ISMB, în favoarea Tribunalului București – secția a VIII conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 mai 2023.