ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2322/2023

Ședința publică din data de 4 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ Fiscal, la data de 16.04.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Președintele Consiliului Județean Iași, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și A., a solicitat anularea Hotărârii nr. 169 din data de 19.02.2020 în ceea ce privește sancționarea Președintelui Consiliului Județean Iași cu amendă contravențională în cuantum de 1.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 91/07.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ Fiscal s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

La data de 16.10.2020, pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a fost înregistrată prezenta cauză.

Prin sentința civilă nr. 166 din 16 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Președintele Consiliului Județean Iași, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și A., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, fără a aduce la cunoștința părților acest aspect, fără a da posibilitatea părților să formuleze apărări în acest sens, astfel că soluția este nelegală.

Prin simplul fapt al neacordării posibilității părții de a pune concluzii asupra unei excepții se încalcă principiul contradictorialității, dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Recurentul a apreciat că are calitate procesuală activă în prezenta cauză, întrucât prin sesizarea formulată de numita A. se reclamă fapte de discriminare săvârșite de B., în calitate de Președinte al Consiliului Județean Iași. Totodată, prin hotărârea nr. 169/19.02.2020 emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost sancționat B., în calitate de Președinte al Consiliului Județean Iași.

Intimata A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 169 din data de 19.02.2020 în ceea ce privește sancționarea Președintelui Consiliului Județean Iași cu amendă contravențională în cuantum de 1.000 RON.

Soluționând cauza, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Președintele Consiliului Județean Iași, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și A., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pentru a dispune această soluție, instanța de fond a reținut că actul dedus judecății este Hotărârea nr. 169/19.02.2020, prin care CNCD a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei de discriminare, potrivit art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 și a dispus sancționarea numiților B. și C. cu amenda contravențională în cuantum de 1000 RON fiecare.

A constatat curtea de apel că acțiunea a fost introdusă de Președintele Consiliului Judetean Iasi, B., fiind semnată de acesta și de directorul Direcției Juridice din cadrul CJ Iași, semnatura fiind însoțită și de ștampila instituției.

A avut în vedere instanța de fond faptul că una dintre condițiile generale de exercitare a acțiunii civile, calitatea procesuală, presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularului dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).

A mai precizat judecătorul fondului că, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.

Instanța de fond a reținut că prin hotărârea atacată a fost sancționat contravențional numitul B., persoana fizică, iar nu autoritatea executivă de la nivelul jud. Iași, și anume Președintele Consiliului Județean Iasi.

A concluzionat judecătorul fondului că atât fapta de discriminare, cât și sancțiunea aplicată ce fac obiectul criticii reclamantului în cererea de chemare în judecată privesc, deci, o altă persoană, context în care a constatat că reclamantul nu a justificat abilitarea sa de a sta în judecată în calitate de reclamant.

În consecință, reținând că reclamantul nu este titularul vreunui drept/interes legitim vătămat prin actul dedus judecății, a admis excepția lipsei calității procesuale active și a respins cererea de chemare în judecată pentru acest motiv.

Înalta Curte apreciază drept întemeiate criticile recurentului-reclamant privind admiterea în mod eronat de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale active, dat fiind că aceasta a încălcat prevederile art. 36 din C. proc. civ.

Astfel, se constată că acțiunea dedusă judecății are ca obiect anularea Hotărârii nr. 169 din data de 19.02.2020 în ceea ce privește sancționarea Președintelui Consiliului Județean Iași cu amendă contravențională în cuantum de 1.000 RON.

Sesizarea către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este formulată de A. împotriva "abuzurilor, ilegalităților, atitudinii ostile și tratamentului discriminatoriu aplicat de către directorul executiv al DJADP Iași, C., sub directa îndrumare a Președintelui Consiliului Județean Iași, B., de la data instalării acestora în funcțiile publice de conducere".

Prin hotărârea atacată se reține că persoana reclamată este B., președintele Consiliului Județean Iași (pct. I.3 din decizie, fila x verso dosar Curtea de Apel Iași). Totodată, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui Consiliului Județean Iași, întrucât persoana reclamată MP a semnat noua organigramă prin care a fost desființat postul petentei. Astfel, a apreciat că trebuie analizată pretinsa fapta săvârșită de această autoritate.

Deși la pct. 5 din dispozitivul hotărârii atacate se precizează că se sancționează reclamatul MP cu amendă contravențională în cuantum de 1000 RON, conform art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, coroborat cu art. 8 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, la pct. 7 se precizează că o copie a prezentei hotărâri se va comunica părților: (...) c) B., Președintele Consiliului Județean Iași.

Înalta Curte reține că, din considerentele hotărârii atacate, rezultă că s-a avut în vedere pretinsa faptă săvârșită de Președintele Consiliului Județean în exercitarea competențelor atribuite de lege, în calitate de autoritate executivă de la nivelul județului Iași, iar nu de B. în calitate de persoană fizică, cum în mod eronat a apreciat instanța de fond.

În consecință, sentința atacată este lovită de nulitate, conform prevederilor art. 175 alin. (1) din C. proc. civ., dat fiind că, prin respingerea acțiunii, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, s-a pricinuit reclamantului o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acesteia.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și asigurarea tuturor garanțiilor procesuale pe care judecata în primă instanță le conferă părților.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Președintele Consiliului Județean Iași împotriva sentinței civile nr. 166 din 16 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Președintele Consiliului Județean Iași împotriva sentinței civile nr. 166 din 16 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 mai 2023.