ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2307/2023

Acțiunea judiciară Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a, contencios administrativ și fiscal, la data de 08.04.2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, să dispună desființarea Rezoluției inspectorului-șef nr. C21-409/19.03.2021 și a Rezoluției de clasare nr. 388/A/15.02.2021 a inspectorului de caz și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor și declanșarea cercetării disciplinare a procurorilor menționați în plângere, în vederea tragerii acestora la răspundere disciplinară pentru abaterile săvârșite.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București – secția a IX-a, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 409 din 02.03.2022: - a admis în parte contestația: - a desființat în parte Rezoluția nr. C21-409/19.03.2021 și Rezoluția de clasare nr. 388/A/15.02.2021, în ceea ce privește clasarea sesizării privind posibila săvârșire a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), lit. i) și lit. t) din Legea nr. 303/2004; - a trimis dosarul către Direcția de Inspecție Judiciară pentru Procurori în vederea continuării verificărilor prealabile cu privire la posibila săvârșire a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), lit. i) și lit. t) din Legea nr. 303/2004.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Inspecția Judiciară, care a solicitat casarea acesteia și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiate. În motivarea căii de atac, încadrate în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor cuprinse în legea specială incidentă în speță, deoarece, în cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari se bucură de independență și acționează cu imparțialitate. Analiza existenței sau inexistenței indiciilor de săvârșire a unei abateri disciplinare constituie atributul exclusiv al acestora, pe baza verificărilor prealabile efectuate cu privire la aspectele care fac obiectul sesizării, ceea ce presupune, în prealabil, stabilirea situației de fapt și, ulterior acesteia, o acțiune de încadrare juridică a celor reținute, în vederea argumentării soluției date sesizării. Recurenta a apreciat faptul că instanța de fond a pornit de la o premisă eronată, anume aceea că autoritatea publică ar fi trebuit să motiveze actele administrative din perspectiva elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare indicate de parte, aspect care este contrar dispozițiilor art. 17 alin. (2) din Normele de efectuare a lucrărilor de inspecție, aprobate prin Ordinul Inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. 51 din data de 14.06.2021. Ca atare, în contextul în care inspectorul judiciar nu a identificat din sesizările intimatei aspecte care s-ar fi putut să se circumscrie în cadrul elementelor constitutive ale vreunei abateri disciplinare, rezoluția de clasare este legală, nefiind necesară declanșarea etapei cercetării disciplinare în cadrul căreia s-ar fi realizat o analiză punctuală raportată la presupusele abateri disciplinare sesizate.

Soluția instanței de recurs 4.1. Considerații generale Prin memoriul înregistrat în data de 07.01.2021, reclamanta și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modalitatea de instrumentare a dosarelor penale nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București și, respectiv, nr. 5327/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, indicând faptul că formulează trei sesizări disciplinare împotriva unor procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București. Sesizarea disciplinară formulată împotriva doamnei procuror B. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) și art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 a fost înregistrată pe rolul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori, formându-se dosarul nr. x. Sesizarea disciplinară formulată împotriva procurorului de la Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București care instrumentează dosarul nr. x/2019, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) și art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 a fost înregistrată pe rolul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori, formându-se dosarul nr. x. Sesizarea disciplinară formulată împotriva domnului procuror C., prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), lit. h), lit. i) și art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 a fost înregistrată pe rolul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori, formându-se dosarul nr. x. La data de 20.01.2021, prin referatul nr. 21-87, avizat de conducerea Inspecției Judiciare, s-a dispus conexarea lucrării nr. 21-87 la lucrarea nr. 21-86. La data de 26.01.2021, prin referatul nr. 21-88, avizat de conducerea Inspecției Judiciare, s-a dispus conexarea lucrării nr. 21-87 la lucrarea nr. 21-86. Verificările prealabile, reglementate de prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, au fost efectuate de către un inspector judiciar și au fost finalizate la data de 15.02.2021. Prin Rezoluția nr. 388/A/15.02.2021, în baza art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus clasarea sesizării, deoarece s-a considerat că situația de fapt expusă în plângere nu se circumscrie faptelor calificate drept abateri disciplinare și, în plus de aceasta, nu s-au identificat elemente care să releve comiterea de către procurorii verificați a unei abateri disciplinare, prevăzute de dispozițiile art. 99 din Legea nr. 303/2004. Împotriva rezoluției de clasare reclamanta a formulat plângere la inspectorul-șef, iar aceasta a fost respinsă prin Rezoluția nr. C21 - 409/19.03.2021, întrucât s-a apreciat că rezoluția contestată este motivată, răspunde aspectelor invocate de petent și cuprinde argumentele de fapt și de drept care au stat la baza măsurii de clasare luate de inspectorul judiciar, fiind dispusă cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează activitatea și atribuțiile Inspecției Judiciare, precum și a Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară. Așa cum s-a precizat la pct. 1 al deciziei de față, intimata A. S.R.L. a dedus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ cele două rezoluții anterior arătate. După cum s-a menționat la pct. 2 al acestei decizii, prima instanță a admis în parte contestația și, consecință: - a desființat în parte Rezoluția nr. C21-409/19.03.2021 și Rezoluția de clasare nr. 388/A/15.02.2021, în ceea ce privește clasarea sesizării privind posibila săvârșire a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), lit. i) și lit. t) din Legea nr. 303/2004; - a trimis dosarul către Direcția de Inspecție Judiciară pentru Procurori în vederea continuării verificărilor prealabile cu privire la posibila săvârșire a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), lit. i) și lit. t) din Legea nr. 303/2004. Pentru a pronunța această soluție, instanța reținut, în esență, următoarele argumente juridice: Nu se impun verificări suplimentare, în raport de fapta prevăzută de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, întrucât nesoluționarea până în prezent a dosarelor penale în discuție nu poate fi imputabilă celor trei procurori vizați de sesizările reclamantei și nu rezultă indicii de nerespectare, în mod repetat și din motive imputabile, a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor. Abaterile disciplinare indicate în cele 3 sesizări au fost analizate doar din perspectiva dispozițiilor art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, iar nu și sub aspectul prevederilor de art. 99 lit. f), lit. i) și lit. t) din aceeași lege, motiv pentru care se impune continuării verificărilor prealabile cu privire la posibila săvârșire a abaterilor disciplinare nominalizate de art. 99 lit. f), lit. i) și lit. t) din lege. 4.2. Referitor la recurs Înalta Curte apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"). Primă instanță a interpretat și a aplicat eronat prevederile art. 45 alin. (3) teza I din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care dispun faptul că aspectele semnalate de persoana interesată sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Contrar celor statuate de instanța de fond, inspectorul judiciar care efectuează verificările prealabile nu trebuie să motiveze rezoluția de clasare din perspectiva elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare indicate de parte în sesizare. În acest sens, prevederile art. 17 alin. (2) din Normele de efectuare a lucrărilor de inspecție, aprobate prin Ordinul Inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. 51 din data de 14.06.2021 stabilesc în mod expres faptul că rezoluția de clasare trebuie să cuprindă data și modalitatea de sesizare, aspectele sesizate, situația de fapt reținută și argumentarea soluției prin raportare la aspectele sesizate, rezultatul verificărilor și dispozițiile legale aplicabile. Așa cum s-a arătat de către recurentă, în analiza inițială a sesizărilor adresate Inspecției Judiciare, inspectorii judiciari efectuează o verificare globală a aspectelor reclamate, urmând ca, în eventualitatea în care rezultă suficiente indicii privind o posibilă nerespectare a normelor legale, să dispună prin rezoluție, declanșarea etapei cercetării disciplinare, etapă în cadrul căreia situația de fapt stabilită anterior este circumscrisă unei posibile abateri disciplinare. Or, inspectorul judiciar, în acord și cu prevederile art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, a stabilit corect și complet situația de fapt pe baza rezultatului verificărilor prealabile efectuate, iar analiza sa a vizat identificarea unor aspecte care ar putea căpăta valențele unei abateri disciplinare, respectiv a unei posibile tergiversări a cauzei, raportat la criticile intimatei care nu puteau conduce la constatarea unui refuz nejustificat de îndeplinire a unor îndatoriri de serviciu, ori, a exercitării funcției cu rea-credință și gravă neglijență. În consecință, rezoluția de clasare analizată este legală și nu este necesară declanșarea etapei cercetării disciplinare în cadrul căreia s-ar fi realizat o analiză punctuală raportat la presupusele abateri disciplinare sesizate. Mai mult decât atât, este de observat și faptul că judecătorul fondului cauzei nici nu a indicat care ar fi fost aspectele de fapt care nu au fost cercetate de către inspectorul judiciar.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând, va respinge acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.