ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2000/2023

Ședința publică din data de 06 aprilie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal la data de 16 aprilie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat suspendarea executării actelor administrative atacate prin prezenta acțiune până la soluționarea definitivă a cauzei, în condițiile art. 15 coroborat cu art. 14 din lege, suspendarea judecății cauzei, în condițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a cauzelor nr. x/2019 și nr. y/2019, aflate pe rolul Judecătoriei Sector 1, precum și anularea Procesului-verbal de inspecție nr. x/1/30.01.2020, emis de Direcția Generală de Inspecție Economico - Financiară și a Deciziei nr. 6/C/24.03.2020 privind soluționarea Plângerii nr. P/20/2000/07.02.2020.

Prin încheierea de ședință din 07 octombrie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare a executării Procesului-verbal de inspecție nr. x/I/30.01.2020, emis de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară și a Deciziei nr. 6/C/24.03.2020, emise de Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, ca neîntemeiată și, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei privind pe reclamanta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, până la soluționarea în mod definitiv a dosarelor nr. x/2019 și nr. y/2019, iar în data de 23 iunie 2021 s-a dispus repunerea pe rol a dosarului și reluarea judecării cauzei, întrucât a încetat motivul care a determinat suspendarea.

Prin sentința civilă nr. 1106 din 14 iulie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea Procesului-verbal de inspecție nr. x/I/30.01.2010, emis de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și a Deciziei nr. 6/C/24.03.2020, emisă de Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, formulată de reclamanta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1106 din 14 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, a declarat recurs reclamanta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, cu admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurenta-reclamantă a învederat, în esență, că atât procesul-verbal contestat în cauză, cât și cât si procesele-verbale de constatare si sancționare a contravențiilor Seria x nr. x/22.11.2019 și DGIEF nr. x/22.11.2019, au ca temei legal dispozițiile din O.U.G./2011 și se referă în cuprinsul acestora la procedura specială de selecție pentru posturile de membri ai Consiliului de Administrație ai Societăților Comerciale menționate în cauză.

În cuprinsul procesului-verbal contestat în cauză se face referire în mod expres la procesele-verbale de constatare menționate mai sus, așadar nu se poate susține că nu a arătat motivele de nelegalitate și netemeinicie a măsurilor dispuse în acest act administrativ, în esență motivele ce au stat la baza încheierii proceselor-verbale fiind reluate în procesul-verbal de inspecție din data de 30 ianuarie 2020.

Prin urmare, a solicitat instanței să constate că Autoritatea nu a încălcat dispozițiile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, așa cum în mod nelegal s-a reținut deoarece se constată că, a fost implementată această procedură prin numirea adiministratorilor celor trei societăți comerciale în condițiile acestor dispoziții legale.

În ceea ce privește Active Conexe S.A. București, administratorii societății au fost numiți, ca urmare a demarării procedurii de selecție în număr de 3 ori, în conformitate cu O.U.G. nr. 109/2011.

La societățile A. S.A. București și B. S.A. Alexandria, au fost înregistrate repetate demisii ale membrilor Consiliului de Administrație, fapt care a întârziat demararea procedurii. Aceste întârzieri pot avea o justificare și prin faptul că, la conducerea instituției s-au succedat la intervale relativ mici de timp, mai mulți conducători.

A învederat că, așa cum reiese din constatările înscrise în Procesul Verbal menționat, nu este vorba de neîndeplinirea obligațiilor impuse de actul normativ, ci depre indeplinirea cu întârziere a acestora.

De asemenea, a precizat că a intrat cu întârziere și dificultate în posesia datelor și informațiilor economico-financiare ale societăților așa cum sunt definite în sensul prevederilor art. 58 alin. (1) din O.U.G. nr. 109/2011, ceea ce a condus la publicarea tardivă a raportului de activitate al autorității pentru anul 2018 pe pagina proprie de internet.

Întârzierea a fost cauzată de demisii a membrilor consiliilor de administrație, de faptul că la societățile comerciale fără activitate și cu situație economică precară, este foarte greu să numești personal de conducere. Din aceste motive, colaborarea este defectuoasă, ceea ce conduce inclusiv la întârzieri în adoptarea hotărârilor în Adunarea Generala a Acționarilor și centralizarea situațiilor economico-financiare.

A menționat ca este pentru prima dată când se întârzie publicarea acestui raport din cauza factorilor obiectivi mai sus menționați.

Printr-un alt set de critici recurenta-reclamantă a susținut că instanța de fond a încălcat prevederile Legii nr. 554/2004, raportate la dispozițiile O.U.G. nr. 109/2011, deoarece au fost achitate sumele, respectiv amenda contravențională în cuantum de jumătate din minimul aplicat, astfel cum prevăd dispozițiile legale în vigoare și procesul-verbal menționat a fost contestat în instanță, în termenul legal.

Solicită să se constate că nu este legală motivarea instanței, respectiv "câtă vreme faptele ce constituie contravenții, afectează diminuarea patrimoniului având obligația să identifice persoanele responsabile și gradul de vinovăție al acestora, în vederea recuperării de la acestea a contravalorii amenzilor aplicate și achitate".

Aceasta motivare nu este legală, deoarece nu a fost diminuat patrimoniul contravenientei A.A.A.S. prin sumele ce au fost aplicate cu titlu de amendă, deoarece acestea au fost achitate de persoanele responsabile, în condițiile O.G nr. 2/2001, în consecință nu există prejudiciu, faptă ilicită, raport de cauzalitate si vinovăție.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este nefondat, pentru următoarele considerente:

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce vizează aplicarea sau interpretarea greșită a normelor de drept material, este nefundat, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că, potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.

Astfel, în exercitarea atribuțiilor de control stabilite conform prevederilor art. 22 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată și ale H.G. nr. 1257/2012 privind organizarea inspecțiilor și stabilirea atribuțiilor generale în efectuarea acestora în vederea aplicării O.G. nr. 119/1999, Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară a efectuat o acțiune de inspecție economico-financiară la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Inspecția menționată a avut ca scop verificarea modului de implementare a guvernanței corporative în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, obiectivul inspecției fiind verificarea la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în calitate de autoritate publică tutelară, a îndeplinirii tuturor prevederilor legale în implementarea guvernanței corporative, pentru întreprinderile publice aflate în subordine, în coordonare, sub autoritate ori în portofoliu, la care nu a fost implementată guvernanța corporativă, de la data modificării O.U.G. nr. 109/2011 la zi.

Urmare a verificărilor efectuate s-au constatat următoarele deficiente:

- nerespectarea de către reclamantă a prevederilor art. 3 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 109/2011, în sensul că aceasta, în calitate de autoritate publică tutelară, nu a întocmit și nu a publicat pe pagina proprie de internet scrisorile de așteptări pentru a fi luate la cunoștință de către candidații înscriși pe lista scurtă la posturile de membrii în Consiliul de administrație la următoarele întreprinderi publice: B. S.A. - Alexandria; A. Institutul de Cercetare și Proiectare Tehnologică pentru Construcții de Mașini S.A. - București, Active Conexe S.A. - București, - sens în care a fost emis Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019 - în valoare de 5.000 RON;

- nerespectarea de către reclamantă a prevederilor art. V alin. (1) din Legea nr. 111/2016, pentru aprobarea O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în sensul că Autoritatea nu a declanșat procedura de selecție pentru posturile de membri ai consiliului de administrație, în termen de 50 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice prevăzute la art. IV din Legea nr. 111/2016, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 722/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din O.U.G. nr. 109/2011, la următoarele întreprinderi publice aflate în portofoliu: B. S.A. - Alexandria, A. Institutul de Cercetare și Proiectare Tehnologică pentru Construcții de Mașini S.A. București, - Active Conexe S.A. - București, - sens în care a fost emis Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019-în valoare de 10.000 RON.

Prin urmare, având în vedere amenzile contravenționale dispuse de către organul de inspecție economico - financiară, prin Procesul-verbal de inspecție nr. x/1/30.01.2020, s-a dispus următoarea măsură: "Măsura nr. 1 - Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în respectarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările completările ulterioare, și ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, va asigura identificarea tuturor persoanelor responsabile și a gradului de vinovăție a acestora și va recupera de la acestea contravaloarea amenzilor aplicate Autorității prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019 - în valoare de 5.000 RON și Procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019 în valoare de 10.000 RON".

Împotriva acestei măsuri reclamanta a formulat plângere, aceasta fiind respinsă prin Decizia nr. 6/C/24.03.2020, emisă de către Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Reclamanta a solicitat anularea Procesului-verbal de inspecție nr. x/1/30.01.2020, emis de Direcția Generală de Inspecție Economico - Financiară, precum și a Deciziei nr. 6/C/24.03.2020 privind soluționarea Plângerii nr. P/20/2000/07.02.2020, acțiunea fiind respinsă de instanța de fond, ca neîntemeiată.

Criticile formulate în susținerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care recurenta-reclamantă a arătat, în esență, că instanța de fond a interpretat/aplicat greșit dispozițiile legale incidente în cauză, sunt nefondate.

Contrar susținerilor recurentei-reclamante, instanța de control judiciar constată că instanța de fond a reținut în mod corect efectul pozitiv al lucrului judecat.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 431 din C. proc. civ., republicat, "(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".

Potrivit prevederilor art. 432 C. proc. civ., republicat, "Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată".

Prin urmare, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul, astfel încât nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre. Lucrul judecat atrage deci exclusivitatea, ceea ce face ca un nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect și cu aceeași cauză să nu mai fie cu putință.

Efectele autorității de lucru judecat, astfel cum rezultă din art. 431 C. proc. civ., republicat, sunt:

(1) efectul negativ sau extinctiv al lucrului judecat, de natură să împiedice o nouă judecată atunci când există identitate de calitate a părților, aceeași cauză juridică și același obiect al cererii de chemare în judecată, spre a se evita contradicția între dispozitivele hotărârilor judecătorești;

(2) efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, de natură să permită oricăreia dintre părți să poată opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Excepția autorității de lucru judecat reprezintă o formă de punere în valoare a efectului negativ, extinctiv, al autorității de lucru judecat.

Elementele autorității de lucru judecat, atunci când se urmărește blocarea judiciară a celei de-a doua cereri, adică efectul negativ ori extinctiv, sunt: (a) părțile, (b) obiectul și (c) cauza, care trebuie să fie aceleași în ambele procese.

În privința efectului pozitiv, Înalta Curtea reține că nu trebuie să fie întrunită tripla identitate de elemente ale raportului juridic transpus pe plan procesual, cum se întâmplă în cazul excepției autorității de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăți, astfel încât să nu se nesocotească ceea ce o instanță a statuat deja jurisdicțional. Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat nu presupune o identitate de acțiuni, ci doar de chestiuni litigioase puse în discuție în cadrul celor două procese. Astfel, autoritatea de lucru judecat la care se referă art. 431 alin. (2) C. proc. civ., republicat, poate fi opusă ca apărare de fond.

Totodată, potrivit art. 430 alin. (2) C. proc. civ., republicat, "Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă".

În interpretarea textului menționat, doctrina relevantă de drept procesual civil a reținut că "în privința considerentelor care intră în autoritatea de lucru judecat, textul precizează că este vorba despre acelea pe care se sprijină soluția din dispozitiv. Este vorba despre acele considerente așa-numite "decisive", explicația și fundamentul soluției, care trebuie să participe, în egală măsură, la autoritatea de lucru judecat a dispozitivului. Considerentele care sprijină în mod necesar hotărârea instanței trebuie să se bucure de autoritate de lucru judecat pentru că, în fapt, ele fac corp comun cu dispozitivul, în absența lor soluția fiind neclară, necunoscându-se limitele judecății și nici aspectele tranșate în mod definitiv, fără posibilitatea reluării dezbaterii judiciare asupra lor. (…) Intră în autoritatea de lucru judecat și acele motive care conțin ele însele, separat de soluția din dispozitiv (și făcând posibilă adoptarea acesteia), rezolvări ale unor chestiuni litigioase. Este vorba despre așa-numitele motive cu valoare decizională care vin să tranșeze aspecte ale litigiului dedus judecății de o manieră incidentală, așa încât rezolvarea asupra lor nu se poate regăsi în dispozitiv (decât de o manieră indirectă). Motivele decizorii nu vin să explice soluția din dispozitiv, ci conțin ele însele soluția asupra unei apărări (…). A nega efectul autorității de lucru judecat unei soluții date de instanță asupra unui punct litigios supus dezbaterii părților, doar pe motiv că soluția se regăsește în considerente, înseamnă a contesta însuși fundamentul autorității de lucru judecat - verificarea jurisdicțională care dă răspuns contestației făcute de părți - și de a deschide șirul altor procese." (M. Tăbârcă, Drept procesual civil. Vol. II - Procedura contencioasă în fața primei instanțe. Procedura necontencioasă judiciară. Proceduri speciale, ed. Universul Juridic, București, 2013, pag. 586 - 587).

În cauză, la baza emiterii actelor administrative contestate în prezenta cauză se află Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019, în valoare de 5.000 RON și Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019, în valoare de 10.000 RON, contestate de reclamantă la Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarele nr. x/2019 și nr. y/2019

În acord cu concluzia instanței de fond se reține că reclamanta nu a invocat motive proprii de nelegalitate a Procesului-verbal de inspecție nr. x/1/30.01.2020, emis de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, precum și Deciziei nr. 6/C/24.03.2020 privind soluționarea Plângerii nr. P/20/2000/07.02.2020, nu a contestat constatările organelor de inspecție economico-financiară, ci aduce justificări pentru îndeplinirea cu întârziere a obligației de publicare a raportului de activitate al autorității pentru anul 2018 pe pagina proprie de internet, respectiv justificări referitoare la implementarea cu întârziere a O.U.G. nr. 109/2011, reluând practic argumentele în susținerea plângerilor contravenționale.

Or, prin sentința civilă nr. 4156/22.07.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Sectorului 1 a respins plângerea contravențională formulată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului ca neîntemeiată, iar prin Decizia nr. 1343 din 16.04.2021 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a fost respins apelul formulat de AAAS ca nefondat, reținându-se că "Simplele susțineri ale apelantei cu privire la dificultății convocării adunărilor generale ale asociaților precum și repetatele demisii ale membrilor Consiliului de Administrație, nu pot fi reținute drept cauze de neimputabilitate, or cauze justificative în ceea ce privește săvârșirea faptelor contravenționale pentru care apelanta-petentă a fost sancționată".

Prin sentința civilă nr. 4553/29.07.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Sectorului 1 a admis în parte plângerea contravențională formulată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și a dispus reducerea cuantumului amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal nr. x/22.11.2019 încheiat de intimată, de la 5.000 RON la 3.500 RON, iar prin Decizia nr. 1454 din 27 aprilie 2021 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a respins apelul formulat de AAAS ca nefondat, a admis apelul formulat de MFP-DGIEF și a schimbat sentința apelată în sensul că a respins plângerea contravențională formulată, reținând că "toate motivele invocate de apelanta-petentă sunt deopotrivă nedovedite cât și susceptibile a devoala propria culpă pentru modalitatea în care-și organizează și conduce activitatea pe care o desfășoară în condițiile legii", iar "În ceea ce privește apelul intimatei, aplicând aceleași argumente legale ca și prima instanță, Tribunalul ajunge însă la o concluzie diferită în sensul în care întârzierea în publicarea raportului a avut o durată mult prea nerezonabilă pentru a atrage aplicarea sancțiunii într-un cuantum mai redus decât maximul. Fapta apelantei-petente prezintă un grad de pericol social foarte ridicat, întârzierea de un trimestru economic în publicarea raportului fiind susceptibilă să producă vătămări importante tuturor valorilor ocrotite de O.U.G. nr. 109/2011".

În acest context, instanța de control judiciar, contrar susținerilor recurentei-reclamante, reține că Măsura dispusă prin Procesul-verbal de inspecție nr. x/1/30.01.2020 este indisolubil legată de faptele contravenționale reținute în sarcina reclamantei prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019, în valoare de 5.000 RON și Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019, în valoare de 10.000 RON, contestate de reclamantă la Judecătoria Sectorului 1 București, acestea fiind tranșate în mod definitiv prin respingerea plângerilor contravenționale care au format obiectul dosarelor nr. x/2019 și nr. y/2019, legalitatea proceselor-verbale de contravenție reprezentând astfel un motiv în plus care să susțină legalitatea Procesului-verbal de inspecție nr. x/1/30.01.2020, emis de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, precum și a Deciziei nr. 6/C/24.03.2020 privind soluționarea Plângerii nr. P/20/2000/07.02.2020.

Nu în ultimul rând, deși recurenta-reclamantă susține că nu i-a fost diminuat patrimoniul prin sumele ce au fost aplicate cu titlul amendă, deoarece acestea ar fi fost achitate de persoanele responsabile, Înalta Curte constată din Adresa Direcției Economice nr. 20/4009 din 11 martie 2020 și Ordinul de plată nr. x/03.12.2019, că aceste sume au fost achitate de autoritatea reclamantă și nu de persoanele responsabile.

În consecință, subzistă concluzia privind afectarea patrimoniului recurentei-reclamante și, astfel, în mod corect a fost dispusă Măsura nr. 1 prin care i s-a pus în vedere autorității reclamente să asigure identificarea tuturor persoanelor responsabile și a gradului de vinovăție a acestora, precum și recuperarea de la acestea a contravalorii amenzilor aplicate Autorității prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019, în valoare de 5.000 RON și Procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr. x/22.11.2019, în valoare de 10.000 RON.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în cauză.

Pentru aceste considerente, constatând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în cauză nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva sentinței civile nr. 1106 din 14 iulie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 06 aprilie 2023.