ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1981/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1981/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 6 aprilie 2023
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 20.01.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii – Serviciul Executare Civilă și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea – Inspecție Fiscală, în conformitate cu dispozițiile art. 213 alin. (13) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și ale art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, a solicitat anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/21.12.2020 emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea - Inspecție Fiscală și comunicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii - Serviciul Executare Silită, la 11 ianuarie 2021. S-a solicitat admiterea acțiunii și anularea în tot a Deciziei 368085/2020, precum și toate și oricare dintre actele subsecvente acesteia, inclusiv cele emise în executarea Deciziei anulabile, ca fiind emise cu încălcarea dispozițiilor legale, în vigoare, în materie, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 928 din 14 iunie 2021, Curtea de Apel București:
- a admis excepția lipsei calității procesual pasive a Serviciului de executare silită;
- a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii – Serviciul Executare Civilă și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea – Inspecție Fiscală;
- a anulat Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/21.12.2020;
- a obligat ANAF – DGRFP Galați – AJFP Tulcea la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 de RON, taxă de timbru.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea, conform mandatului GLR REG 4229/12.02.2021, a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, apreciind în esență că soluțiile de anulare și de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată, sunt nelegale.
Apărările formulate în cauză
4.1. Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
4.2. Legal citată, intimata-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală–Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București–Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii nu a depus întâmpinare în dosarul de recurs.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând excepția nulității recursului pentru netimbrare, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată.
Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
În raport de motivul de casare invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în cauză sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru datorată de recurenta-reclamantă pentru soluționarea recursului fiind în cuantum de 100 RON și, întrucât taxa nu a fost atașată la dosar odată cu recursul, Înalta Curte a apreciat că se impune ca recurenta să depună dovada timbrării recursului în cuantumul datorat.
La data de 2 septembrie 2021, i s-a comunicat recurentei Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea obligația de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, iar împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aceasta a formulat la data de 9 septembrie 2021 o cerere de reexaminare, ce a fost respinsă, ca tardiv formulată, prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a ÎCCJ-SCAF, pronunțată în dosarul nr. x/2021.
Având în vedere că, la data de 2 decembrie 2021, recurentei-pârâte i s-a comunicat încheierea de ședință din data de 11 noiembrie 2021, Înalta Curte constată că în sarcina acesteia a fost menținută obligația de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă soluționării cererii de recurs de față.
Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 6 aprilie 2023, recurenta-pârâtă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanță.
Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, contrar susținerii recurentei-pârâte din cuprinsul precizărilor depuse de aceasta la dosar, la data de 22 martie 2023.
Dispozițiile art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice."
La alin. (2) al aceluiași articol sunt definite veniturile publice ca fiind veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe și din dobânzi și comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum și veniturile bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, precum și veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.
Or, în speță, cererea dedusă judecății nu privește venituri publice de natura celor enumerate de art. 30 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, nefiind îndeplinită ipoteza unei scutiri obiective la plata taxei judiciare de timbru.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiași text de lege, sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.
Pentru considerentele expuse, constatând că recurenta nu a îndeplinit obligația achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluționarea recursului, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) cu referire la art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată de intimata-reclamantă, și va anula recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galati-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea-Inspecție Fiscală, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galati-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea-Inspecție Fiscală împotriva sentinței civile nr. 928 din 14 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 6 aprilie 2023.