ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1804/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1804/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 30 martie 2023
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 15.02.2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Resurse Minerale și S.C. B. S.R.L., în principal, să constate, prin expirarea datei, a Acordului Petrolier de Concesiune pentru Explorare-Dezvoltare-Exploatare EX-7 Periam, aprobat prin H.G. nr. 885/2013, și a Acordului Petrolier de Concesiune pentru Explorare-Dezvoltare-Exploatare EX-8 Biled, aprobat prin H.G. nr. 886/2013, sau, în subsidiar, să oblige pârâta ANRM la rezilierea Acordului Petrolier de Concesiune pentru Explorare-Dezvoltare-Exploatare EX-7 Periam, aprobat prin H.G. nr. 885/2013, și a Acordului Petrolier de Concesiune pentru Explorare-Dezvoltare-Exploatare EX-8 Biled, aprobat prin H.G. nr. 886/2013, potrivit art. 4.5.1 din Acordurile petroliere indicate anterior, cu cheltuieli de judecată.
1.2. Prin sentința civilă nr. 3566 din 6 octombrie 2017, Curtea a respins excepțiile lipsei procedurii prealabile, excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes.
A respins acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate și, rejudecând, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, cu obligarea pârâtelor la cheltuieli de judecată.
Apărările formulate. Recursul incident. Cererea de suspendare
3.1 Intimata-pârâtă Agenția Națională pentru Resurse Minerale a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
3.2. Intimata-pârâtă B. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Odată cu întâmpinarea, în condițiile art. 491 C. proc. civ., B. S.R.L. a formulat recurs incident, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza, respingerea acțiunii A. S.R.L. ca o consecință a admiterii excepțiilor invocate.
3.3. Recurenta-reclamantă a depus întâmpinare față de recursul incident, solicitând respingerea acestuia, și răspuns la întâmpinări.
Pentru termenul de judecată din 09.07.2020, recurenta-reclamantă A. S.R.L. a depus și cerere de suspendare a judecății, întemeiată pe art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Procedura derulată în fața instanței de recurs
4.1. Prin încheierea de ședință din 9 iulie 2020, Înalta Curte, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății recursului până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, aflat în faza recursului pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal.
4.2. La data de 19.12.2022, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, acordând termen la data de 30.03.2023, cu citarea părților, pentru discutarea excepției perimării recursului.
4.3. Recurenta-pârâtă B. S.R.L. a depus concluzii scrise prin care a solicitat admiterea excepției perimării.
Decizia instanței de recurs
Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., raportat la art. 416 C. proc. civ., excepția perimării recursului ridicată din oficiu.
5.1. Reține Înalta Curte că, potrivit art. 415 C. proc. civ.,
"Judecata cauzei suspendate se reia:
prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor;
prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6;
din oficiu, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunțarea hotărârii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) și (4), după pronunțarea hotărârii de către Înalta Curte de Casație și Justiție;
prin alte modalități prevăzute de lege."
Contrar alegațiilor recurentei-reclamante formulate în ședința de judecată de la acest termen, constată Înalta Curte că, în situația suspendării facultative a judecății, dispuse în temeiul art. 413 alin. (1) C. proc. civ., art. 415 C. proc. civ. nu prevede posibilitatea instanței de a repune cauza pe rol din oficiu în vederea continuării judecății (ci numai în situațiile expres prevăzute de pct. 3 al articolului menționat).
Când a fost suspendată judecarea cauzei, termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părțile au obligația de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecății.
În situația suspendării facultative a judecății dispuse în temeiul prevederilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ., procesul se reia la cererea părții interesate și nu din oficiu, de instanță, aspect ce nu reprezintă altceva decât o aplicare particulară a principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil.
Potrivit art. 413 alin. (2) C. proc. civ., "Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă".
Conform art. 418 alin. (1) C. proc. civ., "Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecății pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art. 413, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată".
Deci, din coroborarea textelor legale citate, rezultă că termenul de perimare începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în cauza ce a provocat suspendarea, iar, pentru reluarea judecății, era necesară formularea unei cereri de către una dintre părți, dat fiind faptul că dispozițiile art. 415 C. proc. civ. nu prevăd posibilitatea instanței de a repune cauza de rol din oficiu, în vederea continuării judecății.
5.2. Dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care a provocat suspendarea judecății, a fost soluționat definitiv la data de 26 mai 2022, prin decizia civilă nr. 3038 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal.
Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
În cauză, termenul de perimare de 6 luni a început să curgă de la data de 26.05.2022 și s-a împlinit la data de 26.11.2022, fără ca recurenta-reclamantă A. S.R.L. să fi formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.
5.3. Potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.".
Astfel, recurenta-reclamantă, care a solicitat suspendarea judecății dosarului în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., avea obligația de a contribui la desfășurarea și de a urmări finalizarea procesului, aceasta și în virtutea principiului disponibilității procesului civil.
De asemenea, nu pot fi avute în vedere susținerile sale, în sensul că termenul de perimare ar începe să curgă de la data redactării/comunicării hotărârii pronunțate în dosarul ce a determinat suspendarea judecății, de vreme ce C. proc. civ. nu distinge sub acest aspect.
De altfel, recurenta a precizat că decizia pronunțată în dosarul menționat i-a fost comunicată pe data de 03.10.2022, având, deci, suficient timp, chiar și după motivarea și comunicarea deciziei, să formuleze cererea de repunere pe rol a cauzei în interiorul termenului de 6 luni, care s-a împlinit pe data de 26.11.2022.
5.4. Nu în ultimul rând, Înalta Curte, în ceea ce privește necesitatea ca, în cazul suspendării facultative prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea definitivă a unui alt dosar aflat pe rolul instanțelor naționale, partea să formuleze cerere de repunere pe rol a cauzei, reține a fi relevante și considerentele avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii prin Decizia nr. 2 din 31 ianuarie 2022, decizie invocată și de recurenta-reclamantă A. S.R.L. în ședința de judecată.
Prin această decizie, Înalta Curte a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., în cazul suspendării facultative, dispuse de instanță în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanțe naționale sau a unei instanțe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunțării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului.
La pct. 53 din considerentele deciziei, ÎCCJ-Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în contextul analizării sancțiunii perimării și a efectelor acesteia în raport cu motivul avut în vedere pentru suspendarea judecății cauzei, a statuat următoarele:
"53. Dimpotrivă, în cazul suspendării facultative clasice instanța nu este obligată să urmărească finalizarea celuilalt proces, care privește raporturi juridice între aceleași părți litigante, acestea din urmă fiind datoare să țină sub observație respectivul proces și să ceară în timp util repunerea cauzei pe rol, sub sancțiunea intervenirii perimării cererii lor".
5.5. Pentru cele arătate, Înalta Curte, reținând că în cauză nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 417-418 C. proc. civ., va face aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. și va constata perimat atât recursul principal formulat de A. S.R.L., cât și recursul incident formulat de S.C. B. S.R.L..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimate recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 3566 din 6 octombrie 2017 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și recursul incident formulat de pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva aceleiași sentințe.
Cu recurs.
Pronunțată astăzi, 30 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.