ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1222/2022

Ședința publică din data de 2 martie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII a de contencios administrativ și fiscal la data de 30.08.2017, reclamanta A. S.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, anularea ca netemeinic și nelegal a Procesului Verbal nr. 9666 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 01.04.2016 privind "Fermă de exploatare găini" amplasată în loc. Codlea, jud. Brașov, întocmit de echipa de verificare din cadrul B., structură teritorială a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R., fostă APDRP), avizat de Director General Ajunct al CRFIR 7 Centru și aprobat de Directorul general A.F.I.R.; anularea ca netemeinică și nelegală a Deciziei nr. 5266/02.03.2017 emisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin care a fost respinsă Contestația nr. 12.866/09.05.2016, formulată de către societate; cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 549 din 12 februarie 2018, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a anulat Decizia nr. 5266/2.03.2017 și Procesul-verbal nr. x/1.04.2016, emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale–Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.

Împotriva hotărârii instanței de fond pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a declarat recurs, iar reclamanta A. S.R.L. a formulat recursul incident.

3.1. Pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin cererea de recurs invocă faptul că sentința atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea normelor de drept material (art. 488, alin. (1), pct. 8 C. proc. civ.), respectiv a dispozițiilor legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR, a clauzelor contractuale cât și a O.U.G. nr. 66/2011.

În ceea ce privește situația de fapt și elementele identificate, intimata reclamanta împreună cu celelalte entități juridice și fizice implicate, respectiv C. S.R.L., D. S.R.L., E., F., G. etc, au eludat norma legala și procedurală incidentă.

Măsura 121 prin care reclamanta a accesat finanțarea comunitară este o măsură care are ca obiectiv sprijinirea fermierilor în vederea asocierii, însă, modalitatea în care s-a realizat asocierea și implicit implementarea proiectelor din partea societăților membre ale acestui grup de producători, H., reprezintă un element esențial care demonstrează, eludarea normei legale, mai exact o asociere formală, o activitate aparent independentă în cadrul asocierii care va deservi în final unei persoane sau grup de persoane: F. cu sprijinul consistent al domnului G.).

Încheierea contractului de finanțare parcurge mai multe etape, astfel cum sunt acestea menționate în Ghidul solicitantului.

Neîndeplinirea unuia din criteriile de eligibilitate menționate anterior conduce la declararea cererii ca neeligibilă, cu consecința neacordării finanțării.

Astfel, un solicitant care nu îndeplinește condiția de eligibilitate de a asigura partea sa de contribuție pentru cofinanțarea proiectului nici nu mai intră în procedura de selecție, context în care este evident că reclamanta a creat în mod artificial aparența existenței surselor proprii de finanțare. Această afirmație este una legală, raționamentul fiind următorul:

a. verificările proiectelor se fac în etape diferite, după procedurile de lucru aferente fiecărei etape de verificare (selectare, contractare, plata), fiecare procedură cuprinzând anumite bife legate de existența sau nu a documentelor cerute de respectiva procedură;

b. contractul și legislația specifică instituie mecanismul controlului ulterior, orice plată putând fi invalidată ulterior de nereguli, fapt ce însemnă ca în situația în care ulterior sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituții externe cu atribuții de control, beneficiarul nu este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acțiunile întreprinse. Mai mult decât atât, contractul de finanțare obligă beneficiatul să respecte condițiile de selecție și eligibilitate pe toată durata contractului.

La data depunerii cererii de finanțare, unul dintre criteriile de eligibilitate îl reprezenta obligația solicitantului, viitor beneficiar, de a avea partea de cofinanțare, respectiv suma de bani pe care beneficiarul o investește personal în proiectul depus, acesta putând solicita chiar și avans, avans ce va fi justificat la ultima tranșă de plată (ceea ce înseamnă că din ultima tranșă de plată o sumă echivalentă cu avansul este suportată efectiv de beneficiar din acea parte proprie de cofinanțare, ultima tranșă fiind evident mai mare sau cel puțin egală cu avansul acordat).

Obligația de a avea această parte de cofinanțare este instituită, prin contractul de finanțare (art. 3, alin. (1) din Anexa I - prevederi generale).

Din analiza circuitelor financiare redate în cuprinsul titlului de creanță la paginile 46-51, în care se regăsesc operațiuni din perioada O.G..07.2012 -20.07.2012, rezultă că s-au efectuat transferuri succesive de sume prin mai multe societăți comerciale astfel încât cele patru societăți comerciale verificate să facă dovada plăților către constructori, rezultând astfel în mod evident că beneficiarii au creat artificial asigurarea finanțării la ultima tranșă de plată, nemaifiinp respectată condiția de eligibilitate referitoare la cofinanțare.

Criteriile de selecție au fost stabilite astfel încât sprijinul să îndeplinească obiectivele măsurii, pentru a prioritiza acele proiecte care răspund cel mai bine acestor obiective, însă neîndeplinirea unuia din criteriile de selecție menționate mai sus nu atrage direct neselectarea cererii de finanțare, ci doar acordarea unui punctaj mai mare.

În ceea ce privește punctarea pentru apartenența la un grup de producători, menționează că rațiunea introducerii acestui criteriu de selecție viza o mai bună reprezentare a intereselor beneficiarului pentru pătrunderea pe piață a produselor obținute. Astfel, activitatea grupurilor de producători recunoscute asigură, pe lângă structurarea producției agricole și silvice, în strânsă corelare cu cerințele pieței și instaurarea unor principii de comerț civilizat, bazat pe transparența pieței, egalitatea partenerială producător - consumator, în condiții de calitate a produselor, atenuarea decalajelor cerere-ofertă, cu implicații în evoluția prețurilor, introducerea și extinderea unor tehnologii de producție și a unor practici comerciale, care să contribuie la creșterea veniturilor producătorilor.

În acest context, apartenența reclamantei la grupul de producători nu înseamnă că îndeplinirea obligațiilor contractuale trebuie îndeplinite în coparticipare cu ceilalți membrii ai grupului de producător, neexistând nicio clauză contractuală expresă în acest sens.

În ceea ce privește contractele de finanțare având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil, acestea sunt contracte administrative, conform calității părților și a obiectului lor având, de asemenea, și caracter intuituu personae, fiind încheiate integral și exclusiv în considerarea condițiilor îndeplinite de persoana beneficiarului, rezultate în urma unui proces riguros de evaluare, verificare și selecție, exercitat de compartimentele de specialitate ale Agenției, atât la momentul depunerii cererii de finanțare, cât și pe parcursul tuturor etapelor contractuale ulterioare.

De asemenea, menționează că potrivit Ghidului Solicitantului aferent Măsurii 121, în "Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile" se regăsesc, printre tipurile de entități juridice enumerat, atât societățile cu răspundere limitată cum este reclamanta, cât și grupul de producători.

În ceea ce privește avantajul necuvenit (condițiile artificiale), hotărârea CJUE C-434/12 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Administrativen sad Sofia grad (Bulgaria) și Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiții artificiale în vederea obținerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiții), la care însă ne vom raporta, arătăm Instanței de judecată următoarele:

Articolul 4, alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a Eco-condiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că aceste condiții de punere în aplicare a textului de lege necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv, elemente care, în aprecierea recurentei, sunt prezentate în titlul de creanță contestat.

Potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar să se identifice împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligația Autorității să demonstreze că în fapt beneficiarul/beneficiarii proiectului/proiectelor supus/supuse controlului nu poate/pot atinge obiectivul măsurii accesate.

Potrivit celui de al doilea element, respectiv elementul subiectiv, este necesar să se identifice elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate, rezultând astfel că este necesar: a) identificarea elementelor de legătură dintre beneficiar/beneficiari și alte entități juridice implicate (acei indicatori menționați în Nota directoare pentru Auditori nr. 22) care să arate modalitatea concertată a beneficiarilor cu scopul clar de a eluda normele legale și procedurale în vederea obținerii finanțării nerambursabile.

În acest sens arătă aspectele constatate în procesul-verbal nr. x/01.04.2016 (sediile comune, locul de implementare al investițiilor alăturate, contractele aferente terenurilor, legăturile dintre asociați, personal comun utilizat în buclă, persoanele care au fost asociați la entitățile care au participat la implementarea - construcția investiției. F. și G., și care ulterior au devenit membrii cu putere de decizie în cadrul H., circuitul financiar etc), reprezintă indicatori ("stegulețe roșii") care priviți separat nu constituie nereguli dar însumați și priviți în ansamblul lor dovedesc o încălcare gravă a dispozițiilor legale si comunitare care reglementează acordarea de fonduri nerambursabile în cadrul FEADR, prin crearea unor entități juridice care nu acționează independent, au domeniul de activitate pe aceeași piață relevantă, și au fost înființate în mod special în vederea creării în mod artificial a condițiilor pentru a accesa sume ce exced valoarea de 800.000 Euro individual si maxim 1.600.000 Euro pentru grupuri permisă în cadrul măsurii 121.

Măsura 121 "Modernizarea exploatațiilor agricole" se încadrează în Axa I - "Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic" și are ca obiectiv general creșterea competitivității sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare iar obiectivele specifice se referă la:

În urma finanțării primite, un beneficiar este obligat să atingă prin proiectul implementat toate obiectivele impuse de măsură, îndeplinirea acestora nefiind facultativă sau selectivă.

Astfel, pentru acest element, din analiza și coroborarea indicatorilor de la punctul a) și pe baza a diverse dovezi materiale rezultă evident că societatea nu reprezintă un producător de sine stătător care dorește să se asocieze în mod real pentru a atinge si celelalte obiective (general si specific) al măsurii, ci este evident o entitate juridică creată artificial pentru a eluda normele legale și a obține profit pentru un terț.

Într-adevăr, această neregulă, crearea de condiții artificiale, este sancționată doar la modul general de către art. 4, alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011 ("fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nici o plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor") și de art. 72, alin. (1) din Regulamentul 1698/2005 ("Fără a aduce atingere normelor privind libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii în sensul articolelor 43-49 din tratat, statul membru se asigură că contribuția FEADR nu rămâne blocată într-o operațiune de investiții cofinanțată decât în cazul în care această operațiune nu suferă, în termen de cinci ani de la data deciziei de finanțare de către autoritatea de gestionare, nici o modificare importantă: a)care îi afectează natura sau condițiile de punere în aplicare sau creează un avântai nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivități publice"] iar dovedirea acesteia se bazează exclusiv pe analiza simultană a unor elemente/indicatori identificați de structura de control în timp, însă nu se poate ignora faptul că o astfel de conduita a beneficiarilor este una aparent legală, modalitatea concertată de acțiune acestora fiind elementul care dovedește pe deplin tentativa de eludare a normelor legale incidente.

Pe cale de consecință, față de cele arătate mai sus, contrar celor reținute de Instanța de fond, AFIR a prezentat cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, dovedind pe deplin că acordarea unui ajutor nerambursabil de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalți solicitanți/beneficiari, creează beneficiarului/grupului de persoane care acționează de comun acord, un avantaj nejustificat în fața competiției, aspect care, încă o dată, implică îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsurii, din prisma principiului concurenței pe piața.

Pentru aceste motive, solicită admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulată de A. S.R.L., ca neîntemeiată.

3.2. Reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs incident, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., prin care a arătat că prin încheierea de ședință de la termenul din 15 ianuarie 2018 s-a reținut că prin avocat, a depus dovezile cheltuielilor de judecată (constând în taxa de timbru de 100 RON - conform chitanței seria x/2016 nr. x - și onorariu avocațial, în valoare de 8,398,46 RON, aferent facturii seria x nr. x din 17.08.2017 și, respectiv, de 3.570 RON aferent facturii seria x nr. x din 10.01.2018.

Toate înscrisurile doveditoare au fost depuse la instanța în suficiente exemplare pentru comunicarea către pârâtă A.F.I.R., acestea nefiind combătute de A.F.I.R. în fața primei instanțe, astfel încât se impune obligarea acesteia la plata integrală a cheltuielilor de judecată solicitate.

Reclamanta A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtă, ca nefondat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurente, a apărărilor expuse în întâmpinare, precum și a dispozițiilor legale incidente pricinii, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este fondat, iar recursul incident formulat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin administrator judiciar I. este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin contractul de finanțare nr. x/15.07.2011, reclamanta a beneficiat de ajutor financiar nerambursabil pentru punerea în aplicare a cererii de finanțare, pentru proiectul ferma de exploatare găini, durata de execuție a proiectului fiind de 24 de luni. La acest contract au fost încheiate mai multe acte adiționale.

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/1.04.2016, emis de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, s-a constatat în sarcina reclamantei, neregula constând în "crearea de condiții artificiale prin divizarea unei investiții în mai multe proiecte".

În motivarea procesului-verbal, pârâta s-a raportat la relațiile economice între asociații/administratorii beneficiarilor S.C. E. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. C. S.R.L., S.C. A. S.R.L., S.C. J. S.R.L., S.C. K.; H..

S-a reținut că reclamanta exploatează același tip de unitate agricolă (fermă păsări), că desfășoară același gen de activitate (creșterea de păsări ouătoare) și că este prezentă pe aceeași piață ca și ceilalți beneficiari FEADR amplasați în vecinătate (adică, pe platforma zootehnică din Loc. Codlea, jud. Brașov), aceste elemente fiind indicatori obiectivi în ceea ce privește crearea de condiții artificiale pentru a beneficia de Măsura 121. Elementul subiectiv al neregulii și beneficiarul avantajului necuvenit a fost identificat ca fiind persoana fizică F., care "nu ar fi putut accesa prin intermediul unei singure societăți decât maxim 800.000 Euro, în scopul depășirii acestei sume, printr-un grup de persoane cu care a dezvoltat relații personale (…) Măsura 121 a fost accesată de mai multe ori", suma fiind declarată neeligibilă.

În consecință, A.F.I.R. a dispus prin procesul-verbal restituirea de reclamantă a întregii sume primite drept finanțare (valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli fiind de 3.242.890,24 RON, din care contribuție UE în cuantum de 2.600.378,66 RON și, respectiv, contribuție publică națională de 642.511,58 RON) și rezilierea Contractului de Finanțare nr. x/15.07.2011.

Împotriva procesului-verbal, reclamanta a formulat contestație, în temeiul art. 46 alin. (1) și urm. din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aceasta fiind înregistrată la A.F.I.R. sub nr. x/09.05.2016, prin care a solicitat revocarea procesului-verbal și a măsurilor dispuse prin acesta.

Prin Decizia de Soluționare a Contestației nr. 5266/02.03.2017, a fost respinsă contestația formulată de reclamantă și a menținut ca legal și temeinic procesul-verbal, reținând existența "unui grup de persoane ce acționează împreună și care își gestionează afacerile în comun", iar "avantajul necuvenit creat prin obținerea mai multor finanțări pentru proiecte care funcționează unul în sprijinul celuilalt atrage îngreunarea obiectivelor Măsurii, (…) creează un obstacol suplimentar în calea îndeplinirii obiectivelor măsurii".

Instanța de fond a admis cererea reclamantei A. S.R.L., a anulat Decizia nr. 5266/2.03.2017 și Procesul-verbal nr. x/1.04.2016, emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Prin sentința nr. 549/2017 instanța de fond reține și admite existența indicatorilor care demonstrează existența condițiilor artificiale în obținerea finanțării nerambursabile, însă apreciază că AFIR nu demonstrează și nu probează existența elementului obiectiv și a celui subiectiv deoarece indicatorii identificați de AFIR, de sine stătători, nu sunt de natură a demonstra prin ei înșiși existența celor două elemente.

Înalta Curte, contrar instanței de fond constată că, în speță sunt îndeplinite cele două condiții obligatorii pentru a se concluziona că reclamanta a creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține finanțarea nerambursabilă, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit căruia "în sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Din analiza atentă a definiției legale date noțiunii de neregulă se observă că incidența acesteia nu este limitată exclusiv la ipoteza în care acțiunea sau inacțiunea beneficiarului ori a autorității competente a prejudiciat efectiv bugetul Uniunii Europene/fondurilor publice naționale aferente, ci se aplică deopotrivă și atunci când există riscul de prejudiciere, adică potențialitatea acestuia.

Potrivit art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene, prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Existența prejudiciului nu poate fi negată, în condițiile în care, se demonstrează faptul că fondurile destinate realizării unor proiecte cu finanțare europeană au fost defectuos folosite, prin încălcarea de către intimata-reclamantă a obligațiilor contractuale asumate

Din jurisprudența constantă a C.J.U.E. (hotărârea din 15 septembrie 2005, Comisia/Irlanda, C-199/03, hotărârea din 13 martie 2008, Vereniging și alții, C-383/06-C-385/06), rezultă faptul că prejudiciul produs bugetului U.E.:

- poate fi efectiv sau potențial, materializându-se, în toate cazurile, prin afectarea intereselor financiare ale Uniunii, fiind evident că prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenția legiuitorului a fost să se asigure că aceste cheltuieli efectuate în contextul fondurilor structurale sunt strict limitate la agenții care respectă regulile fixate,

- sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora. Cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate, în mod firesc, ca aducând atingere bugetului U.E.

Astfel, potrivit jurisprudenței constante a C.J.U.E., producerea unor nereguli, abateri, fraude, corespunde automat unui prejudiciu bugetului U.E., iar statele membre au obligația de a solicita de la beneficiari restituirea fondurilor utilizate în mod necorespunzător.

Regula generală este ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obținut nejustificat (hotărârea C.J.U.E. pronunțată în cauza C-199/03 și Concluziile avocatului general pronunțate în cauza C-465/10).

Obligația de recuperare a fondurilor U.E. intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Astfel, nerespectarea prevederilor contractului de finanțare și a convențiilor legal făcute între părțile contractante, în cauză cu referire la beneficiar și finanțator, atrag caracterul de neregulă respectivei acțiuni sau inacțiuni.

Măsura 121 prin care reclamanta a accesat finanțarea comunitară este o măsură care are ca obiectiv sprijinirea fermierilor în vederea asocierii, însă, modalitatea în care s-a realizat asocierea și implicit implementarea proiectelor din partea societăților membre ale acestui grup de producători, H., reprezintă un element esențial care demonstrează, eludarea normei legale, mai exact o asociere formală, o activitate aparent independentă în cadrul asocierii care va deservi în final unei persoane sau grup de persoane.

La data depunerii cererii de finanțare, unul dintre criteriile de eligibilitate îl reprezenta obligația solicitantului, viitor beneficiar, de a avea partea de cofinanțare, respectiv suma de bani pe care beneficiarul o investește personal în proiectul depus, acesta putând solicita chiar și avans, avans ce va fi justificat la ultima tranșă de plată (ceea ce înseamnă că din ultima tranșă de plată o sumă echivalentă cu avansul este suportată efectiv de beneficiar din acea parte proprie de cofinanțare, ultima tranșă fiind evident mai mare sau cel puțin egală cu avansul acordat).

Din analiza circuitelor financiare redate în cuprinsul titlului de creanță la 20.07.2012, rezultă că s-au efectuat transferuri succesive de sume prin mai multe societăți comerciale astfel încât cele patru societăți comerciale verificate să facă dovada plăților către constructori, rezultând astfel în mod evident că beneficiarii au creat artificial asigurarea finanțării la ultima tranșă de plată, nemaifiind respectată condiția de eligibilitate referitoare la cofinanțare.

Criteriile de selecție au fost stabilite astfel încât sprijinul să îndeplinească obiectivele măsurii, pentru a prioritiza acele proiecte care răspund cel mai bine acestor obiective, însă neîndeplinirea unuia din criteriile de selecție menționate mai sus nu atrage direct neselectarea cererii de finanțare, ci doar acordarea unui punctaj mai mare.

Apartenența reclamantei la grupul de producători nu înseamnă că îndeplinirea obligațiilor contractuale trebuie îndeplinite în coparticipare cu ceilalți membrii ai grupului de producător, neexistând nicio clauză contractuală expresă în acest sens.

Potrivit Ghidului Solicitantului aferent Măsurii 121, în "Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile" se regăsesc, printre tipurile de entități juridice enumerat, atât societățile cu răspundere limitată cum este reclamanta, cât și grupul de producători.

În ceea ce privește avantajul necuvenit (condițiile artificiale) Înalta Curte apreciază că aspectele constatate în procesul-verbal nr. x/01.04.2016 (sediile comune, locul de implementare al investițiilor alăturate, contractele aferente terenurilor, legăturile dintre asociați, personal comun utilizat în buclă, persoanele care au fost asociați la entitățile care au participat la implementarea - construcția investiției, și care ulterior au devenit membrii cu putere de decizie în cadrul H., circuitul financiar etc), reprezintă indicatori care priviți separat nu constituie nereguli dar însumați și priviți în ansamblul lor dovedesc o încălcare gravă a dispozițiilor legale și comunitare care reglementează acordarea de fonduri nerambursabile în cadrul FEADR, prin crearea unor entități juridice care nu acționează independent, au domeniul de activitate pe aceeași piață relevantă, și au fost înființate în mod special în vederea creării în mod artificial a condițiilor pentru a accesa sume ce exced valoarea de 800.000 Euro individual și maxim 1.600.000 Euro pentru grupuri permisă în cadrul măsurii 121.

În urma finanțării primite, un beneficiar este obligat să atingă prin proiectul implementat toate obiectivele impuse de măsură, îndeplinirea acestora nefiind facultativă sau selectivă.

Astfel, din analiza și coroborarea indicatorilor și pe baza dovezilor materiale rezultă că societatea nu reprezintă un producător de sine stătător care dorește să se asocieze în mod real pentru a atinge și celelalte obiective.

Contrar celor reținute de instanța de fond, cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, au fost pe deplin dovedite, acordarea unui ajutor nerambursabil de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalți solicitanți/beneficiari, creează beneficiarului/grupului de persoane care acționează de comun acord, un avantaj nejustificat în fața competiției, aspect care, încă o dată, implică îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsurii, din prisma principiului concurenței pe piața.

Totodată, recurenta a reținut în sarcina societăților accesarea repetată a finanțării pe măsura 312, aceasta reținând în comportamentul acestor societăți, apreciat ca constituind un grup de ferme cu aceeași piață de desfacere și controlate de o singură persoană, în considerarea creării unor condiții artificiale.

Înalta Curte, constată că, în speță sunt îndeplinite cele două condiții obligatorii pentru a se concluziona că reclamanta a creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține finanțarea nerambursabilă, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Împrejurarea reținută de recurenta-pârâtă, în sensul existenței unei legături între proiectele desfășurate de societățile menționate constituie, în opinia Înaltei Curții, indicii suficient de puternice pentru a se considera că condițiile sunt artificiale.

Contrar opiniei instanței de fond, faptul că prin implementarea proiectelor analizate de recurenta-pârâtă a fost atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR, nu are relevanță.

Pe cale de consecință, față de cele arătate mai sus, contrar celor reținute de instanța de fond, AFIR a prezentat cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, dovedind pe deplin că acordarea unui ajutor nerambursabil de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalți solicitanți/beneficiari, creează beneficiarului/grupului de persoane care acționează de comun acord, un avantaj nejustificat în fața competiției, aspect care, încă o dată, implică îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsurii, din prisma principiului concurenței pe piața.

Astfel fiind, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtă, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamantă A. S.R.L., ca neîntemeiată.

În ceea ce privește recursul incident formulat de reclamanta A. S.R.L. privind obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte având în vedere că acțiunea reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată va respinge recursul ca fiind nefondat.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtă, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamantă A. S.R.L., ca neîntemeiată și totodată va respinge recursul incident declarat de recurenta-reclamantă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței nr. 549 din 12 februarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând:

Respinge acțiunea formulată de reclamantă A. S.R.L., prin administrator judiciar I. în contradictoriu cu pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Respinge recursul incident declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin administrator judiciar I. împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 martie 2022.