ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 34/2021

Ședința publică din data de 13 ianuarie 2021

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2017 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a solicitat:

- anularea Procesului-verbal nr. x de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 01.04.2016 ("Procesul-verbal") privind "Fermă găini în sistem intensiv" amplasată în loc. Codlea, jud. Brașov ("Proiectul"), întocmit de echipa de verificare din cadrul CCEP CRFIR Centru 7 Centru Alba Iulia, structură teritorială a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R., fostă APDRP), avizat de Director General Adjunct al CRFIR 7 Centru, aprobat de Directorul general A.F.I.R.

- anularea Deciziei nr. 6473/13.03.2017 emisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin care a fost respinsă contestația nr. 12.867/09.05.2016.

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 4810 din 07 decembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/01.04.2016 și decizia de soluționare a contestației nr. 6473/13.03.2017 și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 7.050 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (din care suma de 50 RON constituind taxă judiciară de timbru, iar suma de 7.000 RON parte din onorariul avocațial, în privința căruia s-a făcut aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.).

Împotriva sentinței civile nr. 4810 din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

II. Analiza cererii de recurs

Un prim motiv de nelegalitate are în vedere greșita interpretarea a instanței de fond asupra componenței comisiei desemnate să soluționeze contestația administrativa.

Astfel, în cuprinsul sentinței recurate instanța de fond a reținut că "raportat la art. 35 alin. (3) din Regulamentul de Organizare și Funcționare al AFIR, adoptat prin Ordinul MADH nr. 1571/2015, componența comisiei care a adoptat decizia contestata în cauză este nelegală sub aspectul participării unui funcționar dintr-un serviciu care nu are printre atribuții soluționarea contestațiilor împotriva titlurilor de creanța aferente neregulilor constatate în urma controalelor proprii asupra proiectelor finalizate, astfel cum se întâmplă în cazul ele față."

Procesul-verbal contestat a fost întocmit de către Compartimentul Control Ex-post din cadrul CRRR 7 Alba Iulia, având în vedere ca în cauză verificările au comportat asupra unui proiect finalizat însă, în ceea ce privește componența comisiei desemnata sa soluționeze contestați administrativi formulată de intimata reclamantă, Instanța de fond în mod eronat s-a raportat doar la structură ce are denumirea de Serviciu Ex-post din cadrul Direcției Control și Antifrauda.

Contrar reținerilor judecătorului Curții de Apel, limita asupra soluționării contestațiilor administrative o au doar angajații din cadrul Serviciului Ex-post aceștia fiind mărginiți în a soluționa (doar) contestații aferente titlurilor de creanța asupra proiectelor finalizate, pe când cei din Serviciul Cooperare Operaționala Externă (SCOE) au competența de a soluționa contestațiile asupra (tuturor) titlurilor de creanță, în orice stare de implementare s-ar afla proiectul verificat, având în vedere că art. 35, alin. (2) din ROF - AFIR nu impune o limită ci stabilesc cu titlu general că printre atribuțiile SCOE se numără și "soluționarea contestațiilor aferente titlurilor de creanță" (cine poate mai mult, poate si mai putin - a majori adminus).

Pe cale de consecință, față de cele arătate mai sus, interpretarea dată de Instanța de fond asupra acestei chestiuni invocate de intimata reclamantă este una greșită, contrară normelor incidente ce stabilesc competențele de activitate ale angajaților subscrisei AFIR.

Un alt motiv de nelegalitate are în vedere faptul ca prin Sentință instanța de fond reține indicatorii care demonstrează existența condițiilor artificiale in obținerea finanțării nerambursabile, însă apreciază că recurenta nu demonstrează și nu probează existența elementului obiectiv și a celui subiectiv deoarece indicatorii identificați de recurentă, de sine stătător nu sunt de natura a demonstra prin ei înșiși existența celor doua elemente.

Criteriile de eligibilitate pe care trebuiau să le îndeplinească beneficiarii pe Măsura 121 sunt: EGI - Proiectul trebuie să respecte.

• conformitatea cu obiectivul general al măsurii.

creșterea competitivității sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare

• și cu cel puțin unul din obiectivele specifice. EG2 - Proiectul sa fie în acord cu:

• a) potențialul agricol al zonei și

• b) să demonstreze îmbunătățirea performanței generale a exploatației agricole la data dării în exploatare a investiției,

EG3- Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul;

EG4 - Beneficiarul trebuie să prezinte memoriu! justificativ sau studiul de fezabilitate;

EG5 - Beneficiarul trebuie să declare, că asigură co-finanțarea investiției;

EG6 - Beneficiarul trebuie să prezinte dovada ca a făcut demersurile pentru a obține toate avizele si acordurile conform legislației în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar și de mediu necesare realizării investiției în cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investiții, potențialii beneficiari trebuie sa obțină acordul de mediu în conformitate cu legislația națională. în anumite situații menționate în legislație, acordul de mediu este însoțit obligatoriu de studiul de impact de mediu, așa cum se prezintă la punctul 5.2 din PNDR.

Neîndeplinirea unuia din criteriile de eligibilitate menționate anterior conduce la declararea cererii ca neeligibilă, cu consecința neacordării finanțării.

Astfel, un solicitant care nu îndeplinește condiția de eligibilitate de a asigura partea sa de contribuție pentru confirmarea proiectului nici nu mai intra în procedura ele selecție context in care este evident că reclamanta a creat în mod artificial aparența existentei surselor proprii pe finanțare, raționamentul fiind următorul:

a. verificările proiectelor se fac în etape diferite, după procedurile de lucru aferente fiecărei etape de verificare (selectare, contractare, plata], fiecare procedură cuprinzând anumite bife legate de existența sau nu a documentelor cerute de respectiva procedură;

b, contractul și legislația specifica instituie mecanismul controlului ulterior, orice plată putând fi invalidata ulterior de nereguli, fapt ce însemnă ca în situația în care ulterior sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituții externe cu atribuții de control, beneficiarul nu este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acțiunile Întreprinse. Mai mult decât atât, contractul de finanțare obligă beneficiatul să respecte condițiile de selecție și eligibilitate pe toată durata contractului.

Astfel, la data depunerii cererii de finanțare, unul dintre criteriile de eligibilitate îl reprezenta obligația solicitantului, viitor beneficiar, de a avea partea de cofinanțare, respectiv suma de bani pe care beneficiarul o investește personal în proiectul depus, acesta putând solicita chiar și avans, avans ce va fi justificat la ultima transă de plată (ceea ce înseamnă ca din ultima tranșă de plată o sumă echivalentă cu avansul este suportată efectiv de beneficiar din acea parte proprie de cofinanțare, ultima tranșă fiind evident mai mare sau cei puțin egală cu avansul acordat).

Obligația de a avea aceasta parte de cofinantare este instituită, așa cum am arătat supra, prin contractul de finanțare (art. 3, alin. (1) din Anexa l - prevederi generale).

Din analiza circuitelor financiare redate în cuprinsul titlului de creanța la paginile 47-54, în care se regăsesc operațiuni din perioada 06.07.2012-20.07.2012 și 23.11.2012-27.11.2D12, rezultă ca s-au efectuat transferuri succesive de sume prin mai multe societăți comerciale astfel încât cele patru societăți comerciale verificate să facă dovada plaților către constructori, rezultând astfel în mod evident că beneficiarii au creat artificial asigurarea finanțării la ultima tranșă de plată, nemaifiind respectată condiția de eligibilitate referitoare la cofinanțare.

În ceea ce privește avantajul necuvenit (condițiile artificiale) articolul 4, alineatul [8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 a Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE] nr. 1693/2005 a! Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a Eco-condiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că aceste condiții de punere în aplicare a textului de lege necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv, elemente care, în aprecierea recurentei, sunt prezentate în titlul de creanță contestat.

Potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar sa se identifice împrejurările obiective ale speței care permit 53 se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligația Autorității să demonstreze că în fapt beneficiarul/beneficiarii proiectului/proiectelor supus/supuse controlului nu poate/pat atinge obiectivul măsurii accesate.

Potrivit celui de al doilea element, respectiv elementul subiectiv, este necesar să se identifice elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze ci, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate, rezultând astfel că este necesar: a J identificarea elementelor de legătura dintre beneficiar/beneficiari și arte entități juridice implicate care să arate modalitatea concertată a beneficiarilor cu scopul clar de a eluda normele legale și procedurale în vederea obținerii finanțării nerambursabile;

Măsura 121 "Modernizarea exploataților agricole" se încadrează în Axa I "Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic și are ca obiectiv general creșterea competitivități sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane si a factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale si a standardelor comunitare iar obiectivele specifice se referă la:

În urma finanțării primite, un beneficiar este obligat să atingă prin proiectul implementat toate obiectivele impuse de măsură, îndeplinirea acestora nefiind facultativă sau selectivă.

Pentru acest element, din analiza și coroborarea indicatorilor de la punctul a) rezultă că societatea nu reprezintă un producător de sine stătător care dorește să se asocieze în mod real pentru a atinge si celelalte obiectivele generale si specifice ale măsurii, ci este evident o entitate juridica creata artificial pentru a eluda normele legale și a obține profit pentru un terț.

Pe cale de consecință, contrar celor reținute de instanța de fond, au fost prezente cele două elemente necesare dovedirii creării avantajului necuvenit, dovedind pe deplin că acordarea unui ajutor nerambursat de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalți solicitanți/beneficiari, creează beneficiarului/grupului de persoane care acționează de comun acord, un avantaj nejustificat în fața competiției aspect care, însă o data, implica îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsuri), din prisma principiului concurenței pe piață.

Analizând critica de nelegalitate cu privire la greșita compunere a comisiei care a soluționat contestația, apreciată ca nelegală de către instanța de fond, sub aspectul participării unui funcționar dintr-un serviciu care nu are ca atribuții soluționarea contestațiilor împotriva titlurilor de creanță aferente neregulilor constatate în urma contractelor proprii instanța de recurs, are a ridica problema pentru ce motiv judecătorul fondului a continuat analiza motivelor de anulare, câtă vreme și doar pentru acest motiv actele administrative ar fi trebuit anulate.

Pe fond, s-a reținut că întrucât în speță procesul-verbal a fost emis de Compartimentul Control Ex-post din cadrul CRFIR Centru 7 Alba Iulia, rezultă că raportat la prevederile art. 35 alin. (3) din Regulament, competența soluționării contestației revenea Serviciului Control Ex-post, or, din componența comisiei de soluționare a contestației a făcut parte și un funcționar încadrat în Serviciul de Cooperare Operațională Externă, fără ca pârâta să prezinte o eventuală justificare în acest sens.

În realitate, chiar textul normativ citat în Sentință, respectiv art. 36 alin. (2) din Regulamentul de Organizare și Finanțare al AFIR adoptat prin Ordinul MADR nr. 1571/2015, se prevede între atributul Serviciului Cooperare Operațională Externă ca "soluționează" contestațiile aferente titlurilor de creanță emise de AFIR.

Doar în ceea ce privește atribuțiile Serviciului de Control Ex-Post citate și ele în sentință, menționate în art-35 alin. (2) din 12 OF-AFIR se precizează că "soluționează contestațiile aferente titlurilor de creanță întocmite asupra proiectelor finalizate".

Rezultă, opus interpretării instanței de fond, că limita asupra soluționării contestațiilor administrative o au doar angajații din cadrul Serviciului Ex-post aceștia fiind mărginiți în a soluționa (doar) contestații aferente titlurilor de creanța asupra proiectelor finalizate, pe când cei din Serviciul Cooperare Operaționala Externă SCOE) au competența de a soluționa contestațiile asupra (tuturor) titlurilor de creanță, în orice stare de implementare s-ar afla proiectul verificat, având în vedere că art. 35, alin. (2) din ROF - AFIR nu impune o limita ci stabilesc cu titlu general că printre atribuțiile SCOE se numără și "soluționarea contestațiilor aferente titlurilor de creanță"

În ceea ce privește existența condițiilor artificiale, analiza acestui fapt poate fi făcută pornind de la necesitatea menținerii rolului unificator din jurisprudența ÎCCJ.

Astfel, prin Decizia 3845/11 septembrie 2019 a ÎCCJ - SCAF s-a reținut cu putere de lucru judecat, în ceea ce privește interpretarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011.

Prin Hotărârea C.J.U.E. din 12 septembrie 2013, în cauza C-434/2012, s-a statuat că acest text "trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv". Astfel, s-a apreciat că "Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane".

Rezultă, așadar, că proba unei practici abuzive a potențialului beneficiar al unui astfel de ajutor impune:

- pe de o parte, un ansamblu de circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condițiile pentru obținerea plăților au fost create în mod artificial; și,

- pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenția de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea plăților.

În cauză, având în vedere aspectele reținute în Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 28 martie 2016, coroborate cu documentele existente în dosarul administrativ, au fost identificate elemente comune între entitățile juridice care derulează relații comerciale, elemente care, privite izolat, nu ar oferi temei suficient pentru constatarea neregulii, însă analizate în succesiunea lor și corelate între ele, conduc la concluzia că beneficiarul finanțării nu este o societate de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivele Măsurii 121, respectiv creșterea competitivității sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare.

În ceea ce privește elementul subiectiv, circumscris intenției de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea plăților, Înalta Curte reține că prin prisma scopului urmărit de reclamantă, acasta a prefigurat inițial și, ulterior, a fost materializată această intenție frauduloasă, prin obținerea finanțării.

Astfel, după cum s-a reținut în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, pentru proiectele societăților S.C. B. S.R.L., S.C. Taverna Sasului S.R.L., S.C. A. S.R.L., S.C. C. S.R.L. au fost create condiții artificiale, prin intermediul următoarelor mijloace:

- calitatea deținută de câteva persoane (D., E., F., G. și H.) în grupul de societăți care au beneficiat de finanțare (SC B. S.R.L., S.C. Taverna Sasului S.R.L., S.C. A. S.R.L., S.C. C. SRL), cele care au câștigat contractele de achiziții de bunuri sau lucrări (SC I. S.R.L. și S.C. J. SRL), precum și principalul client, beneficiar al activității de desfacere a produselor (K.) - dosar fond, vol. I;

- identitatea între unele elemente, anterioare sau ulterioare obținerii finanțării care conduc la concluzia existenței unor condiții artificiale: activitatea societăților - creșterea păsărilor; obiectul finanțării - înființarea de ferme de găini ouătoare; consultantul - S.C. L. S.R.L.; depunerea cererilor în aceeași zi - 29.10.2010; sediul tuturor societăților, stabilit în urma Notificării nr. x/27.03.2012 - Codlea, Extravilan, nr. 64 DJ 112 A km 5, jud. Brașov; același vânzător al parcelelor de teren pe care s-a realizat investiția - M. și N.; aceiași beneficiari ai contractelor de lucrări și de bunuri - S.C. I. S.R.L. și S.C. J. S.R.L..

Cu privire la aceste aspecte, instanța de fond a reținut că există acțiuni complementare în privința activității celor patru societăți (cele de la lit. b), însă a apreciat că acestea nu sunt de natură să conducă la concluzia existenței unor condiții artificiale pentru obținerea finanțării.

Înalta Curte reține însă că prin acest comportament al societății reclamante, alături de celelalte trei, sub coordonarea unui grup de persoane, care sunt realii beneficiari ai finanțării, s-a realizat scopul acțiunii concertate, respectiv acela de a realiza o creștere a cotei de piață pe segmentul de referință, astfel că este de netăgăduit existenta elementului subiectiv, cerință necesară pentru analiza condițiilor artificiale.

În contextul arătat, nu se poate reține că s-a consolidat structura economică în zona rurală, având în vedere că relațiile comerciale s-au desfășurat între reclamantă și societăți care au aceeași asociați/administratori, la care se adaugă alte societăți din același grup - S.C. O. S.R.L. și S.C. P. S.R.L. - același obiect de activitate, fapt ce face imposibilă concurarea pe acest segment de piață a unui eventual solicitant de finanțare nerambursabilă sau a unui beneficiar de finanțare comunitară, în condițiile în care, acest flux tehnologic poate fi controlat, sub aspectul prețurilor practicate și al volumului de activitate, de către un singur grup de entități.

În ceea ce privește elementul obiectiv, care alături de cel subiectiv probează existența condițiilor artificiale în vederea obținerii ajutorului financiar nerambursabil, Înalta Curte apreciază că se impune analiza următorilor indicatori circumscriși circumstanțelor avute în vedere de C.J.U.E. la pronunțarea Hotărârii din 12 septembrie 2013, în cauza C-434/2012:

a) indicatorii externi/fizici, reprezentați de următoarele împrejurări:

- societățile, aparent independente din punct de vedere legal, dobândesc de la data de 27.03.2012 aceeași adresă, respectiv Codlea, Extravilan, nr. 64 DJ 112 A km 5, jud. Brașov;

- societățile depun la aceeași dată cererile de finanțare - 29.10.2010;

- obiectul de activitate al societăților este identic - creșterea păsărilor;

- obiectul cererilor de finanțare este identic - înființarea de ferme de găini ouătoare;

- același vânzător al parcelelor de teren, pe care urmau societățile să își desfășoare activitate, în urma parcelării - M. și N.;

- recepția investițiilor pentru toate societățile a avut loc la aceeași dată - 29.06.2012;

- societățile nu beneficiază de utilități în mod independent .

b) indicatori de structură/juridici:

- aceleași persoane sunt acționare ale mai multor companii cu legături de afaceri (comerciale) între ele sau acționariat încrucișat al companiilor, în spatele cărora se află aceleași persoane fizice - D., E., F., G. și H.;

- angajați preluați/reangajați de societăți

- mai multe dintre companiile presupus a fi legate au același consultant- S.C. L. S.R.L. .

c) indicatori de afaceri/contabili:

- circuitul financiar din care a făcut parte reclamanta este de netăgăduit, atât prin modul de participare al acesteia, cât și prin raportare la sumele de bani operate de aceasta prin încasare și, ulterior, prin virare, sub formă de plăți, celorlalte societăți, După cum rezultă din acest circuit financiar, crearea acestuia era necesară pentru crearea aparenței de îndeplinire a condiției de asigurare a cofinanțării de către beneficiari a proiectelor finanțate.

În aceste condiții, contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte apreciază că indicatorii enumerați de recurenta-pârâtă în conținutul procesului-verbal de constatare a neregulilor, contribuie la analiza globală a modului în care proiectul a fost implementat de către beneficiar, și denotă, printr-o analiză simultană, conduita entității care a beneficiat de sprijin comunitar, întrucât nu este suficient ca beneficiarul unui proiect să îndeplinească doar elementul obiectiv (finalitatea proiectului).

În acest sens, Comisia Europeană, prin Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a emis Nota directoare pentru auditori nr. 22 din 10 octombrie 2013, având ca subiect crearea de condiții artificiale în vederea obținerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiții, notă în cuprinsul căreia a nominalizat existența unor indicatori, care dacă nu sunt îndepliniți, conduc la dovedirea creării de condiții artificiale.

În acord cu susținerile recurentei-pârâte, deși indicatorii enumerați, priviți separat, nu reprezintă nereguli, analizați în ansamblul lor, indică nerespectarea, pe toată durata de valabilitate a contractului de finanțare, a obiectivelor finanțate, aceste elemente conducând la concluzia unei coordonări deliberate a beneficiarilor, fiind dovedite indiciile existenței unor condiții artificiale în scopul obținerii unui ajutor financiar necuvenit.

Pe de altă parte, nu de puține ori, în perioada de implementare a proiectelor, elementele identificate nu pot conduce la o concluzie clară privind crearea în mod artificial a condițiilor necesare obținerii ajutorului financiar nerambursabil, ci reprezintă doar indicii ce trebuie urmărite ulterior. În aceste cazuri, beneficiarii respectivi vor fi evaluați în perioada ex-post, când activitatea acestora poate deveni relevantă pentru a clarifica și a stabili intenția de a crea condiții de eligibilitate sau de selecție în mod artificial, în acea perioadă putând fi probată ca justificată concluzia că beneficiarii respectivi au creat condiții artificiale.

În concret cele 4 societății cu obiect similar de activitate, ferme de găini au realizat operațiuni între acestea.

Astfel, cât privește pe reclamantă S.C. A. S.R.L. în calitate de vânzător a emis factura fiscala nr. x/30.09.2012, către S.C. J. S.R.L. (constructor la S.C. Taverna Sasului S.R.L. și S.C. C. SRL) obiectul acesteia este vânzarea "structură metalică hală păsări" în valoare de 204.787,64 RON și storno avans conform contract în valoare de 204.787,64 RON.

Din extrasele de cant Q., depuse de S.C. A. S.R.L. se mai remarcă faptul că J. S.R.L. (constructor la S.C. TAVERNA SASULUI S.R.L. și S.C. C. SRL) efectuează plați către S.C. A. S.R.L., în perioada 06.07.2012-29.10.2012 în sumă de 2.061-840,00 iei. Banii încasați {in mai multe rânduri) sunt virați în aceeași zi (coincide cu ziua în care au fost încasați) spre: S.C. I. S.R.L. (însumând un total de 837.959,00 RON), S.C. R.(însumând un total de 380.003,00 RON), S.C. P. S.R.L. (însumând un total de 535.000,00 RON), S.C. S. S.R.L. (200.000,00 RON) și spre H. suma de 8.600,00 RON. în data de 26.11.2012 S.C. A. S.R.L. a încasat suma de 535.000,00 RON de la S.C. P. S.R.L.. în data de 27.11.2012, S.C. A. S.R.L. a returnat (stornat facturi de avans) suma de 535.000,00 RON către J. S.R.L.. Exemplu:

- în data de 06.07.2012 S.C. A. S.R.L. a încasat de la S.C. J. S.R.L. suma de 542.300,00 RON, iar următoarea operațiune a fost plata efectuată către S.C. I. șgL cu aceeași sumă;

- în data de 10.08.2012 a fost încasată de la S.C. J. S.R.L. suma de 350.003,00 RON și în aceeași zi au fost efectuate plăți către S.C. R. în sumă de 50.003,00 RON și 200.000,00 RON către S. S.R.L.;

- 10.08.2012 a fost încasată de la S.C. J. S.R.L. suma de 255.000,00 RON și în aceeași zi a fost efectuată plata în aceeași sumă către S.C. R.;

- în data de 11.07.2012 S.C. P. S.R.L. plătește la J. S.R.L. suma de 535.000,00 RON. în 11.07.2012 a fost încasată de la J. S.R.L. suma de 535.000,00 RON, iar în data de 12.07.2012 aceeași sumă a fost plătită către S.C. P. S.R.L.. Menționăm că S.C. J. S.R.L. este constructor la S.C. P. S.R.L.:

- Din extrasele de cont de la T. pentru perioada 01.01.2013-26.03.2015, rezultă că sunt există relații comerciale între S.C. A. S.R.L. ȘI S.C. C. S.R.L.; SC P. S.R.L. S.C. O. S.R.L. S.C. U. S.R.L. S.C. V. S.R.L. (avans și apoi stornare) S.C. TAVERNA SASULUI S.R.L. W. S.C. B. SRL

Concluzionând cu privire la aspectele analizate, întrucât sunt întemeiate susținerile recurentei pârâte, în sensul săvârșirii de către intimatul-reclamant a unor nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, se reține că sunt legale actele administrative contestate, prin care, în raport de prevederile art. 1 alin. (2) și (3), art. 3, 8, 11 și 18 din Anexa Prevederi generale, precum și ale art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, ale art. 60 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, ale art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 2988 și ale art. 7 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, s-a constituit în sarcina intimatei-reclamante un debit în valoare de 3.209.990,79 RON.

Pentru considerentele expuse, reținând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursurilor declarate de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, împotriva sentinței civile nr. 4810 din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, va casa hotărârea atacată, va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței civile nr. 4810 din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 ianuarie 2021.