Decizia nr. 990/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 923 a Curții de Apel București

Obiectul cauzei La 11 aprilie 2022, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2022, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 100 din 10 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata Asociația de Propietari bloc. 97, str. x.

Încheierea Curții de Apel București, secția a IV-a civilă Prin decizia nr. 923R din 16 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a fost admisă excepția netimbrării și a fost anulată, ca netimbrată, revizuirea declarată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 100 din 10 februarie 2022, pronunțată de Curtea de apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata Asociația de Propietari bloc. 97, str. x.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 923R din 16 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, revizuentul A. a declarat recurs. În cuprinsul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, revizuentul A. arată că instanța de judecată nu a respectat principiul egalității în fața legii, impus de art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (2) teza a treia din Constituție. Susține că toate cererile sale au fost formulate în contradictoriu cu Asociația de Propietari bloc. 97, str. x și Biroul Executorului Judecătoresc B., însă instanțele de judecată nu au clarificat cadrul procesual, context în care apreciază că se impune suspendarea cauzei până la soluționarea celor 11 excepții de neconstituționalitate invocate. Arată că, la fond, cauza a fost suspendată doar față de Asociația de Propietari bloc. 97, str. x, nu și față de executorul judecătoresc B. care a încălcat legea. Invocă dispozițiile art. 9 și art. 22 C. proc. civ., precum și ale art. 21 din Constituția României Afirmă că instanțele au ignorat probele certe depuse la dosare, precum și excepțiile de neconstituționalitate invocate. În privința excepțiilor de neconstituționalitate, reiterează excepția privind taxa de timbru solicitată doar recurentului din prezenta cauză, excepția componentei de cheltuieli de judecată, onorariu de avocat din cadrul art. 451 C. proc. civ., arătând că, tot pe cale de excepție, a invocat introducerea unui soft adecvat care să asigure respectarea legislației în domeniu. Referitor la taxele de timbru solicitate și achitate, solicită ca instanța să fie de acord cu soluția Curții Constituționale în privința excepției de neconstituționalitate, în raport de art. 1 (5), art. 2 (2), art. 16 (1) și (2), art. 124 punctul 2, teza 3 și punctul 3, teza 2 din Constituție - părțile sunt egale în proces. Arată că Asociația de Proprietari este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, conform Legii nr. 230/2007, părțile fiind tratate inegal prin impunerea plății taxei judiciare de timbru față de recurent. Concluzionând, solicită soluționarea cererilor formulate, pronunțarea asupra excepțiilor de necompetență și trimiterea excepțiilor de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, precum și suspendarea soluționării dosarului până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate. În cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Apărările formulate În cauză nu au fost depuse întâmpinări.

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că recursul declarat de recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 923R din 16 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV a civilă nu este admisibil întrucât decizia atacată nu este supusă recursului, în raport de dispozițiile art. 446 și art. 513 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 5 și art. 483 alin. (1) din același act notmativ, iar motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere. Recurentul a formulat punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului prin care a reluat susținerile din cadrul recursului. Prin rezoluția din 20 aprilie 2023, a fost fixat termen de judecată la 25 mai 2023, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului. La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția de netimbrare a recursului și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, a cărei analiză este prioritară față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței." Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea. În speță, prin rezoluția din 9 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că, pentru soluționarea recursului, recurentul A. datorează taxă judiciară de timbru, în cuantum de 20 RON, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013. Prin adresa comunicată recurentului la 18 ianuarie 2023, a fost adus la cunoștința acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei, în condițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. Astfel, deși a fost înștiințat prin adresă, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa de timbru și nu a formulat cerere de reexaminare, în condițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă". Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 923R din 16 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV a civilă.