ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 989/2023

Ședința publică din data de 25 mai 2023

Asupra recursul dedus judecății, constată următoarele:

Prin decizia nr. 15R din 12 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de lămurire și completare a deciziei nr. 783R din 10 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata Asociația de Proprietari a blocului 97.

Prin decizia nr. 783R din 10 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 62R din 12 martie 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă.

Împotriva deciziei nr. 15R din 12 ianuarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a formulat contestație în anulare contestatorul A..

Prin decizia nr. 501 din 15 iunie 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 15R din 12 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata Asociația de Proprietari bloc 97.

Împotriva deciziei nr. 501 din 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs contestatorul A..

Prin cererea de recurs, recurentul și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modalitatea de soluționare a litigiului de fond, reclamând interzicerea accesului său la justiție, neadministrarea unui probatoriu adecvat și arătând că, prin decizia recurată, curtea de apel a anulat, ca netimbrată contestația în anulare, ignorând cererea sa de suspendare până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate invocate pe parcursul procesului.

Recurentul a susținut că, în mod eronat instanțele anterioare nu au dispus sesizarea Curții Constituționale cu aceste excepții de neconstituționalitate, inclusiv cu cea care vizează dispoziția din Legea nr. 230/2007, prin care asociațiile de proprietari sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, acest aspect creând inechitate între părți, de vreme ce în sarcina sa s-a stabilit obligația de a plăti taxă judiciară de timbru.

Prin motivele expuse, recurentul a criticat și modalitatea de soluționare a contestației la executare de către executorul judecătoresc în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 București, solicitând anularea actelor de executare pentru nelegalitate.

Recurentul a reiterat excepțiile de neconstituționalitate a prevederii referitoare la cheltuielile de judecată din cuprinsul art. 451 C. proc. civ., în raport cu dispozițiile art. 21, 16 și 44 din Constituția României și la egalitatea părților din perspectiva timbrajului, față de dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, excepții ce au fost respinse prin decizia atacată.

Intimata nu a depus întâmpinare.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 501 din 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie nu este admisibil, conform dispozițiilor prevăzute de art. 508 alin. (4), coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 5 și art. 483 alin. (1) C. proc. civ., decizia atacată fiind o hotărâre definitivă, iar motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., întrucât nu reflectă modalitatea de soluționare a contestației în anulare, din perspectiva soluției pronunțate asupra acesteia, ci considerente străine de cauză

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Recurentul a formulat punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului prin care a reluat susținerile din cadrul recursului.

Prin rezoluția din 16 martie 2023, a fost fixat termen de judecată la 25 mai 2023, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția de netimbrare recursului și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, a cărei analiză este prioritară față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 4 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că, pentru soluționarea recursului, recurentul A. datorează taxă judiciară de timbru, în cuantum de 20 RON, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa comunicată recurentului la 15 noiembrie 2022, a fost adus la cunoștința acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei, în condițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Astfel, deși a fost înștiințat prin adresă, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa de timbru și nu a formulat cerere de reexaminare, în condițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 501 din 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 501 din 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2023.