Decizia nr. 348/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 786/2021 a Curții de Apel București

Obiectul cauzei Prin decizia civilă nr. 786 din data de 6 octombrie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins ca, inadmisibil, recursul formulat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei civile nr. 40R din data de 28 mai 2020, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata Asociația de Proprietari bl. 97. Prin decizia civilă nr. 49 din data de 26 ianuarie 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondate, cererile de completare, de lămurire și de îndreptare a deciziei civile nr. 786 din data de 6 octombrie 2021, pronunțate de aceeași instanță. Împotriva acestei ultime decizii a formulat contestație în anulare contestatorul A., cererea fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub nr. x/2022. I.

Deciziile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, atacate prin prezentele recursuri Prin decizia civilă nr. 415 din data de 16 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2012, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva decizie civile nr. 49 din data de 26 ianuarie 2022, pronunțate, în dosarul nr. x/2019, de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimata Asociația de Proprietari bl. 97. Prin decizia civilă nr. 647 din data de 19 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie: a respins, ca neîntemeiate, cererile de îndreptare, lămurire și completare a deciziei civile nr. 415 din data de 16 mai 2022, pronunțate în același dosar; în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a dispus aplicarea unei amenzi judiciare de 200 RON pentru recurent. I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziilor nr. 415 din data de 16 mai 2022 și nr. 647 din data de 19 septembrie 2022, pronunțate, în dosarul nr. x/2022, de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs contestatorul A.. În esență, recurentul-contestator a susținut că instanțele de judecată au ignorat în mod constant excepțiile de neconstituționalitate pe care le-a invocat pe parcursul a șase ani, inclusiv, cu privire la obligarea sa la plata taxei judiciare de timbru, nu au avut în vedere cererile de suspendare a judecării cauzei, până la soluționarea excepțiilor, și nici probele administrate în cauză, care dovedeau inadmisibilitatea cererii de încuviințare a executării silite. Prin urmare, a apreciat că, prin modul în care au fost soluționate cererile pe care le-a adresat instanțelor judecătorești, i-a fost interzis accesul la justiție. Totodată, a solicitat ca instanța să se pronunțe cu privire la cele 11 excepții de neconstituționalitate pe care le-a invocat. I.

Apărările formulate în cauză Intimata nu a formulat întâmpinare. I.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 8 noiembrie 2022. Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din data de 10 noiembrie 2022, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursurilor. Prin concluziile raportului întocmit în cauză, s-a reținut că prezentele căi de atac sunt formulate împotriva unor hotărâri definitive care nu sunt supuse recursului. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport. Recurentul-contestator a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursurilor, exprimându-și nemulțumirea cu privire la cele consemnate în cuprinsul acestuia. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la data de 28 februarie 2023, în complet de filtru, fără citarea părților, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, prin prisma excepției inadmisibilității recursurilor, invocate din oficiu. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cu prioritate, față de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din același cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Prin urmare, decizia civilă nr. 786 din data de 6 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, fiind dată în soluționarea unui recurs, este o hotărâre definitivă. Totodată, art. 446 C. proc. civ. prevede că: "Încheierea de îndreptare a erorii materiale, a omisiunilor, cea de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului ori de înlăturare a dispozițiilor potrivnice, precum și hotărârea de completare sunt supuse acelorași căi de atac ca hotărârea în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea". Ca atare, față de dispozițiile anterior redate, decizia civilă nr. 49 din data de 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care au fost respinse, ca nefondate, cererile de completare, de lămurire și de îndreptare a deciziei civile nr. 786 din data de 6 octombrie 2021, pronunțate de aceeași instanță, este tot o hotărâre definitivă. Înalta Curte mai reține și dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. (potrivit cărora: "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."), prevederi față de care constată caracterul definitiv al deciziei civile nr. 415 din data de 16 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost anulată, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva decizie civile definitive nr. 49 din data de 26 ianuarie 2022 a aceleiași instanțe. În ceea ce privește decizia nr. 647 din data de 19 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Înalta Curte, având în vedere că prin aceaasta au fost soluționate cererile de îndreptare/lămurire/completare a dispozitivului deciziei nr. 415 din data de 16 mai 2022 a aceleiași instanțe, formulate de petentul-contestator A., constată că și aceasta este definitivă, conform art. 446 C. proc. civ., anterior redat. Împotriva măsurii prin care s-a dispus amendarea sa cu suma de 200 RON, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., recurentul-contestator, în condițiile art. 191 din cod, nu are deshisă calea de atac a recursului, putând formula doar cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei. În raport de dispozițiile legale menționate și de cele anterior reținute, Înalta Curte constată că deciziile recurate – decizia nr. 415 din data de 16 mai 2022 și decizia nr. 647 din data de 19 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2022 – sunt hotărâri definitive, nesusceptibile de a fi atacate pe calea recursului. Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. În consecință, pentru argumentele anterior arătate, în condițiile art. 493 alin. (5), Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibile, recursurile exercitate în cauză. În ceea ce privește cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de către recurentul-contestator, astfel cum s-a reținut și prin raportul privind admisiblitatea în principiu a recursurilor, acestea apar ca fiind inadmisibile, în contextul în care sunt formulate într-o cale de atac inadmisibilă și nu vizează dispozițiile legale care determină o atare soluție. Raportat la soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererile de recurs.