ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 986/2023

Ședința publică din data de 25 mai 2023

Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte, sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 4000 RON către BEJ C., având în vedere că a cumpărat de la pârâtă, printr-un intermediar, o mașină pusă sub sechestru.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

Prin sentința civilă nr. 1143 din 14 septembrie 2022, Judecătoria Vălenii de Munte a admis excepția de necompetență teritorială, invocată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., text de lege ce instituie o normă de competență aplicabilă ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă teritorial, precum și invocarea excepției necompetenței teritoriale de ordine privată în condițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv de către pârâtă prin întâmpinare.

În raport de situația de fapt, potrivit căreia domiciliul pârâtei se află în București, Sector 1 și de dispozițiile legale reținute anterior, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 București a pronunțat sentința civilă nr. 2883 din 24 martie 2023, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Inaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea hotărârii pronunțate, s-a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a invocat faptul că a fost prejudiciată prin fapta pârâtei care a înstrăinat un autoturism ce se afla sub sechestru. S-a constatat că, deși cererea de chemare în judecată nu este întemeiată în drept, din considerentele acțiunii reiese că aceasta este întemeiată pe răspunderea civilă delictuală, aspect confirmat de reclamantă, care a învederat, în mod expres, prin precizarea din 5 decembrie 2022, că și-a întemeiat acțiunea pe răspunderea civilă delictuală, precizând că delictul constă în faptul că pârâta a înstrăinat un autoturism cu rea credință.

Instanța a constatat că sunt competente teritorial să soluționeze cauza atât Judecătoria Vălenii de Munte, ca instanță în raza căreia s-a produs prejudiciul, cât și Judecătoria Sectorului 1 București, ca instanță în raza căreia domiciliază pârâta, competența fiind alternativă, în raport de dispozițiile art. 113 C. proc. civ.

A reținut că Judecătoria Vălenii de Munte a devenit competentă să soluționeze cauza întrucât reclamanta a făcut alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, conform art. 116 C. proc. civ., iar depunerea cererii modificatoare, ulterior primului termen de judecată, nu poate produce efecte din perspectiva competenței, ce se impune a fi verificată la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte reține că dezînvestirea reciprocă a celor două instanțe aflate în conflict a fost generată de aplicarea unor norme de competență teritorială diferite, prin prisma obiectului litigiului, respectiv norma de competență de drept comun din art. 107 C. proc. civ. și cea din art. 113 alin. (1) pct. 9 din același act normativ, referitoare la competența teritorială alternativă.

În cauză, prin cererea de chemare în judecată, neîntemeiată în drept, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 4000 RON către BEJ C., având în vedere că a cumpărat de la pârâtă, printr-un intermediar, o mașină pusă sub sechestru.

Prin cererea depusă la 5 decembrie 2023 în dosarul Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamanta a precizat că își întemeiază cererea pe dispozițiile privind răspunderea civilă delictuală.

Urmare a solicitării instanței de judecată, în sensul de a preciza expres care este delictul civil pe care îl reclama, locul săvârșirii acestuia și locul producerii prejudiciului, reclamanta a depus o nouă cerere în cuprinsul căreia a învederat o altă situație de fapt decât cea expusă prin cererea de chemare în judecată, susținând competența teritorială a instanței de la locul încheierii contractul de vânzare cumpărare a autoturismului.

Față de situația de fapt anterior expusă, se constată că, în cauza pendinte, nu pot fi identificate elementele necesare pentru a putea fi reținută competența teritorială alternativă prevăzută de art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., respectiv locul producerii faptei ilicite și a prejudiciului.

Astfel cum a fost formulată, acțiunea introductivă este o acțiune în pretenții, iar, în raport de obiectul acțiunii deduse judecății, în lipsa incidenței cazurilor de competență alternativă, aceasta se stabilește potrivit dispozițiilor de drept comun reglementate de art. 107 C. proc. civ. care instituie regula generală de stabilire a competenței teritoriale, prevederile alin. (1) statuând în sensul introducerii cererii de chemare în judecată la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Prin urmare, față de cele anterior expuse, reținând că domiciliul pârâtei este în București, Înalta Curte constată că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății este Judecătoria Sectorului 1 București, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.