ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 954/2023

Ședința publică din data de 25 mai 2023

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 C. proc. civ. prin raportare la art. 16 alin. (1), art. 29 alin. (1), (6), art. 124 alin. (2), art. 21 alin. (1) și (2) din Constituția României, înregistrată la data de 07.03.2023 în dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, petenta A. S.R.L. a arătat că aceste prevederile legale contravin dispozițiilor constituționale cuprinse art. 16 alin. (1), art. 29 alin. (1), (6), referitoare la libertatea conștiinței, a art. 124 alin. (2), referitoare înfăptuirea justiției și a art. 21 alin. (1) și (2) din Constituția României, referitoare la accesul liber la justiție, susținând că printr-o cerere adresată justiției, cetățeanul are dreptul să se exprime liber chiar și împotriva legii și nu poate fi sancționat cu amenzi.

A precizat că în cadrul articolului de lege contestat este folosit termenul de "rea credință", termen care nu este definit, lăsând astfel posibilitatea judecătorului de a interpreta acest termen după bunul său plac și de a putea realiza abuzuri în baza acestuia.

Totodată, a susținut că acest articol de lege reprezintă o metodă de a îngrădi accesul la justiție al cetățeanului prin sancționarea acestuia cu amendă.

Prin încheierea nr. 17/CR din 23 martie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 C. proc. civ., reținând că a fost invocată neconstituționalitatea unor dispoziții care nu sunt aplicabile în cauză, având în vedere că instanța a fost sesizată cu o cerere de reexaminare a sancțiunii amenzii judiciare aplicate prin încheierea de ședință din data de 26.01.2023, pronunțată în dosar nr. x/2022, temeiul de drept avut în vedere de instanță la aplicarea amenzii judiciare fiind dispozițiile art. 108

1

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Împotriva încheierii nr. 17/CR din 23 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș a declarat recurs petenta A. S.R.L. cu privire la soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-petentă a susținut că hotărârea pronunțată este nelegală, fiind dată fără citarea și prezența petentei la termenul acordat pentru soluționare, cererea de sesizare nefiind comunicată părților pentru exprimarea punctelor de vedere.

Totodată, recurenta a susținut că soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată fără a fi motivată, deși în opinia acesteia, erau îndeplinite toate cerințele evidențiate prin art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale.

Intimatul Orașul Năsăud a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Prioritar, se reține că deși recurenta-petentă nu a invocat, prin cererea de recurs, niciunul dintre motivele de casare expres și limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., acesta a formulat susțineri care pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 și 7 al aceluiași act normativ, din perspectiva căruia acestea vor fi analizate.

Astfel, printr-o primă critică dezvoltată, recurenta-petentă a criticat încheierea atacată susținând că este nelegală, curtea de apel soluționând cauza cu încălcarea normelor ce reglementează procedura de citare a părților.

Sub acest aspect, recurenta a învederat că pentru termenul la care s-a soluționat cererea de sesizare a Curții Constituționale nu a fost citată.

Verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că la termenul din data de 23 martie 2023, când a fost soluționată cererea de sesizare a Curții Constituționale, procedura de citare a fost legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor legale.

Astfel, observând procesul-verbal de înmânare a actelor de procedură, aflat la dosarul curții de apel, fila x, reiese că petenta a fost legal citată la sediul indicat în cuprinsul cererii de recurs, respectiv în jud. Bistrița-Năsăud.

Conform mențiunilor din acest proces-verbal, din data de 15 martie 2023, întocmit de agentul procedural în temeiul art. 100 C. proc. civ. de la 1865, rezultă că actul de procedură, respectiv citația pentru termenul de judecată din 23 martie 2023, a fost depusă în cutia poștală, conform dispozițiilor art. 92 din același cod potrivit căruia în cazul în care persoana căreia trebuie să-i fie comunicat actul de procedură lipsește de la domiciliu și nu sunt prezente nici persoanele prevăzute la alin. (3) și (4) din același articol, sunt incidente dispozițiile art. 92 alin. (4) C. proc. civ. referitoare la comunicarea actului de procedură prin afișare pe ușa principală a locuinței destinatarului.

Prin urmare, critica recurentei, în sensul că procedura de citare pentru termenul din 23 martie 2023 nu a fost îndeplinită nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 92 alin. (3) C. proc. civ., în cazul în care actul de procedură nu a putut fi înmânat persoanelor prevăzute în art. 163 (către destinatar, personal sau prin reprezentant, către persoanele majore din familia acestuia sau cu care locuiește ori care îi primesc, în mod obișnuit, corespondența, către administrator, portar, sau persoanei care, în mod obișnuit, îl înlocuiește), procedura de comunicare a actelor de procedură se consideră legal îndeplinită la data încheierii de către agentul procedural a procesului-verbal corespunzător, în cauză, la data de 15 martie 2023.

În ceea ce privește critica potrivit căreia încheierea curții de apel ar fi lovită de nulitate, instanța încălcând principiul contradictorialității prin necomunicarea către părți a cererii de sesizare a Curții Constituționale pentru formularea punctelor de vedere, instanța de recurs constată că și aceasta este nefondată.

În conformitate cu art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că instanța de judecată în fața căreia a fost formulată cererea de sesizare a Curții Constituționale are obligația de a comunica părților cererea formulată, pentru formularea punctelor de vedere.

Aceste aspecte legale sunt corelate în mod necesar cu dispozițiile art. 85 și art. 86 C. proc. civ. care consacră principiul contradictorialității și care stabilesc că instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, precum și după comunicarea cererilor, dacă legea nu prevede altfel.

Totodată, dispozițiile art. 105 alin. (2) din același cod prevăd că actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin îndeplinirea cu neobservarea formelor legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.

Astfel, în considerarea dispozițiilor legale mai sus menționate, trebuie menționat că instituțiile fundamentale ale procesului civil - citarea și comunicarea actelor de procedură - sunt menite să contribuie la concretizarea dreptului la apărare și la exercițiul firesc al contradictorialității, ambele cu semnificația unor garanții substanțiale ale procesului echitabil reglementat de art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Drept urmare, pronunțarea de către instanța de judecată a unei soluții asupra unei cereri, fără ca aceasta din urmă să fie comunicată tuturor părților, în vederea respectării dreptului la apărare, poate avea ca sancțiune anularea hotărârii.

Însă, din perspectiva interesului ocrotit prin dispozițiile legale enunțate, nulitatea este relativă, ceea ce presupune că poate fi invocată numai de către cel vătămat, anume de partea căreia nu i-a fost comunicată cererea în condițiile legii.

Or, în speță, singurii care pot invoca o astfel de neregularitate săvârșită de curtea de apel sunt intimații-pârâți și intimatul-reclamant, astfel că această critică urmează a fi înlăturată.

Prin ultimele critici aduse încheierii atacate, recurenta a susținut că hotărârea curții de apel este nelegală, fiind pe de o parte nemotivată, iar pe de altă parte fiind eronată concluzia curții de apel în sensul neîndeplinirii condițiilor pentru sesizarea Curții Constituționale.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că, în examinarea acestui motiv de recurs, prezintă relevanță Decizia Curții Constituționale nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, în conformitate cu care:

"24. (…) obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanței ierarhic inferioare cu privire la soluția pe care aceasta a adoptat-o, de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, motivată de neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1-(3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții."

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, instanța de control constituțional "decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".

Corelativ, alin. (5) din același articol, dispune că "dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau 3, instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale".

Prin aceste dispoziții legale se atribuie instanței, în fața căreia a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, o competență specială, limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate stabilite în alin. (1), (2) și (3) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, respectiv excepția să fie ridicată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, de către părți, de instanță, din oficiu sau de procuror, în cauzele la care participă; excepția să privească neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; prevederile a căror neconstituționalitate se invocă să nu fi fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și legea sau ordonanța ori dispoziția din lege sau din ordonanță să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Prin urmare, formularea excepției de neconstituționalitate obligă instanța, în fața căreia aceasta este ridicată, să verifice strict îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege și în cazul în care constată îndeplinirea acestora, să sesizeze, printr-o încheiere motivată, Curtea Constituțională, cu soluționarea excepției.

Condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 trebuie îndeplinite cumulativ, dar analiza lor este graduală, astfel încât dacă una dintre acestea nu este îndeplinită, instanța va respinge, printr-o încheiere motivată, cererea de sesizare a Curții Constituționale.

În cauza dedusă judecății, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a reținut că a fost invocată neconstituționalitatea unor dispoziții care nu sunt aplicabile în cauză, având în vedere că instanța a fot sesizată cu o cerere de reexaminare a sancțiunii amenzii judiciare aplicate prin încheierea de ședință din data de 26.01.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, temeiul de drept avut în vedere de instanță la aplicarea amenzii judiciare fiind dispozițiile art. 108

1

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Drept urmare, a constatat că nu se impune învestirea instanței de contencios constituțional cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 din C. proc. civ., nefiind întrunită cerința legăturii articolului de lege invocat cu soluționarea cauzei.

Din această perspectivă, pentru stabilirea îndeplinirii condiției ce dă expresie cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, "legătura cu soluționarea cauzei", se impune o analiză concretă a circumstanțelor speței, prin evaluarea atât a aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Din actele și lucrările dosarului reiese că obiectul cauzei, în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor anterior menționate, este reprezentat de cererea de reexaminare amendă judiciară formulată de recurenta-petentă, iar prin cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost invocată neconstituționalitatea dispozițiilor art. 187 din C. proc. civ. referitoare la dovada cu martori.

Drept urmare, prefigurarea unei soluții ce vizează neconstituționalitatea dispozițiilor art. 187 din C. proc. civ. nu creează premisele aplicării directe a acestor norme în soluționarea cererii.

În acest sens este și motivarea curții de apel care, contrar susținerii recurentei, a arătat, în mod clar, argumentul pentru care a constatat neîndeplinirea condiției "legăturii cu soluționarea cauzei" a dispozițiilor art. 187 din C. proc. civ. de la 1865, reținând că a fost invocată "neconstituționalitatea unor dispoziții care nu sunt aplicabile în cauză, având în vedere că instanța este sesizată cu o cerere de reexaminare a sancțiunii amenzii judiciare aplicate prin încheierea de ședință din data de 26.01.2023, pronunțată în dosar nr. x/2022, temeiul de drept avut în vedere de instanță la aplicarea amenzii judiciare fiind dispozițiile art. 1081 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.."

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că dispozițiile legale, pretins a fi afectate de vicii de neconstituționalitate, nu îndeplinesc condiția legăturii cu soluționarea cauzei.

Nefiind îndeplinită această condiție, Înalta Curte reține legalitatea hotărârii atacate, în ceea ce privește soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta S.C. A. S.R.L..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii nr. 17/CR din 23 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 mai 2023.