ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 894/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 894/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 18 mai 2023
asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată formulată la 22 septembrie 2021 și înregistrată sub nr. x/2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând următoarele: desfacerea căsătoriei dintre părți din culpa comună a soților; exercitarea în comun a autorității părintești față de minorele C. și D.; stabilirea domiciliului minorelor la locuința în fapt a mamei, astfel cum este indicată în cerere; obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum de 1/3 din veniturile realizate; revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de E..
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1 Prin sentința civilă nr. 225 din 25 martie 2022, Judecătoria Babadag a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fetești.
A reținut incidența prevederilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., raportându-se la ultima locuință comună a părților, unde locuiește și în prezent pârâtul - Sudiți, județul Ialomița.
A notat instanța că prin sintagma "ultima locuință comună’’ se înțelege locuința în care au conviețuit soții, respectiv locul unde soții au locuit în chip statornic, efectiv, indiferent dacă la această locuință soții aveau efectuată sau nu, fie mutație temporară, fie mutație definitivă, chiar și atunci când conviețuirea a fost de scurtă durată.
Din actele dosarului rezultă că părțile s-au căsătorit în comuna Sudiți, județul Ialomița, localitate unde au stabilit domiciliul din acte, atât reclamanta cât și pârâtul, potrivit actelor de identitate depuse în xerocopie la dosar, la adresa părților fiind și domiciliul minorei C..
Faptul că părțile au muncit în afara țării nu este de natură a considera că acestea nu au avut locuința comună în țară, de altfel, cum nici mutarea reclamantei pe raza orașului Babadag nu poate duce la o asemenea concluzie.
2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria Fetești, prin sentința civilă nr. 1231 din 29 decembrie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei Babadag și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
A constatat că, așa cum rezultă din cuprinsul anchetelor psihosociale efectuate la ambele adrese ale părților, acestea sunt plecate în Spania pentru a munci, revenind în țară numai pentru perioada concediilor.
Din înscrisurile aflate la dosar, respectiv verificările efectuate de colectivul de anchetă, a reținut că la momentul sesizării Judecătoriei Babadag cu cererea de divorț, 22 septembrie 2021, reclamanta locuia pe teritoriul României, la locuința surorii din Babadag, str. x, jud. Tulcea.
În raport de aceste împrejurări, a constatat aplicabilitatea ipotezei reglementate de art. 915 alin. (1), ultima teză C. proc. civ., conform căreia dacă pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
Întrucât reclamanta avea, la data introducerii acțiunii, locuința în țară, a stabilit că este competentă Judecătoria Babadag.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență
Obiectul demersului judiciar îl constituie acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., prin care a solicitat desfacerea căsătoriei dintre părți din culpa comună a soților, exercitarea în comun a autorității părintești față de minorele C., și D., stabilirea domiciliului minorelor la locuința în fapt a mamei, astfel cum este indicată în cerere, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum de 1/3 din veniturile realizate și revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de E..
Ambele instanțe din conflict, în stabilirea competenței de soluționare a litigiului, s-au raport la dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ. "Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.’’
Competența prevăzută de art. 915 C. proc. civ. nu are un caracter facultativ, ci absolut, reclamantul neavând un drept de opțiune între instanțele menționate de textul legal, fiind obligat să depună cererea de divorț la instanța competentă în funcție de ordinea prevăzută de text.
Așadar, în materie de divorț, competența teritorială aparține instanței în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ două condiții, respectiv cei doi soți să fi avut o locuință comună și cel puțin unul dintre soți să mai locuiască în circumscripția respectivei instanțe.
În speță, se constată că, în prezent, atât reclamanta, cât și pârâtul se află în Spania, revenind în țară doar pentru perioada concediilor. Astfel, în raport de locuința părților, în afara țării, nu sunt incidente primele două ipoteze la care face referire art. 915 alin. (1) C. proc. civ.
Înscrisurile de la dosar și verificările efectuate de colectivul de anchetă relevă că la momentul sesizării Judecătoriei Babadag cu acțiunea de divorț, reclamanta avea locuința în țară, în Babadag, județ Tulcea, la locuința surorii sale.
Pe cale de consecință, Înalta Curte reține că este operantă ipoteza reglementată de art. 915 alin. (1) teza finală C. proc. civ., potrivit căreia dacă pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
Raportat considerentelor expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a procesului revine în favoarea instanței în circumscripția căreia își avea domiciliul reclamanta la data sesizării instanței, Judecătoria Babadag.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2023.