ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.01.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 118/2022

HOTĂRÂRE
25.01.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 118/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani la data de 08.08.2019, sub nr. x/2019, reclamantele A. și A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., desfacerea căsătoriei încheiată între părți, revenirea la numele avut anterior căsătoriei acela de Baciu, tăgada paternității minorei A., radierea numelui tatălui din certificatul de naștere al minorei, urmând să poarte numele mamei, acela de Baciu, cu obligarea la plata cheltuieli de judecată.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 373, lit. b), art. 383 C. civ., art. 55 Codul familiei.

2.1. Prin sentința civilă nr. 496 din 27 ianuarie 2021, Judecătoria Focșani, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești.

Instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că, cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.

Din cuprinsul rapoartelor de anchete sociale rezultă că reclamanta are domiciliul în prezent în județul Buzău, la părinții săi, iar pârâtul are domiciliul în județul Bacău.

A arătat instanța că, din interpretarea dispozițiilor art. 126, coroborat cu dispozițiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., rezultă că, în litigiile referitoare la tutelă și familie, competența teritorială este exclusivă.

A conchis că, deoarece din cuprinsul raportului de anchetă socială de la Primăria comunei Balcani, județul Bacău rezultă că pârâtul are domiciliul actual în județul Bacău, competentă să judece cauza este Judecătoria Moinești.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Moinești, prin sentința civilă nr. 1376 din 5 noiembrie 2021 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focșani. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

La termenul din 25 iunie 2021, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect tăgadă paternitate și radierea numelui pârâtului din certificatul de naștere al minorei A. de capătul de cerere având ca obiect divorț, dosar înregistrat sub nr. x/2021 având ca obiect tăgadă paternitate.

Instanța a apreciat că, în speță, conform art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației.

A mai reținut că, în prezenta cauză, necompetența este de ordine privată, nefiind incidentă niciuna din situațiile prevăzute de alin. (2) al art. 129 C. proc. civ., astfel că devin aplicabile dispozițiile alin. (3) potrivit căruia în toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată.

A conchis că, întrucât, conform art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, Judecătoria Focșani nu putea invoca din oficiu excepția necompetenței teritoriale pentru cererea având ca obiect tăgadă paternitate, consecința fiind că urma să soluționeze această cauză, fiind legal investită.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul acțiunii l-a constituit desfacerea căsătoriei încheiată între reclamantă și pârât, revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei, precum și tăgada paternității minorei rezultate din căsătorie și radierea numelui pârâtului din certificatul de naștere al acesteia. La termenul din 25 iunie 2021, Judecătoria Moinești a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect tăgadă paternitate și radierea numelui pârâtului din certificatul de naștere al minorei de capătul de cerere având ca obiect divorț, dosar înregistrat sub nr. x/2021 având ca obiect tăgadă paternitate.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport de interpretarea dată dispozițiilor privitoare la soluționarea cererii de tăgadă a paternității.

Potrivit art. 915 alin. (1) C. proc. civ. "Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul."

Conform dispozițiilor art. 113 alin. (1), pct. 1 C. proc. civ., în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației.

În cauză, din actele și lucrările dosarului se observă că părțile sunt despărțite în fapt de peste 19 ani, neavând o locuință comună. De asemenea, se reține din cuprinsul raportului de anchetă socială de la Primăria comunei Balcani, județul Bacău, că pârâtul are domiciliul actual în județul Bacău.

Astfel, Judecătoria Focșani în mod corect a procedat la declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești, iar această din urmă instanță a reținut că este competentă cu privire la capătul de cerere având ca obiect divorț, având în vedere, domiciliul pârâtului, aflat pe raza celei din urmă instanțe, raportat la competența exclusivă stabilită prin art. 915 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește cererea având ca obiect tăgadă paternitate, cerere privitoare la stabilirea filiației, Înalta Curte reține în cauză aplicabilitatea, prin analogie, a dispozițiilor art. 139 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cu care, când una dintre cereri este de competența exclusivă a unei instanțe, conexarea se face la acea instanță.

Se impune a se preciza că locuința efectivă a minorei este, așa cum rezultă din ancheta socială administrată în cauză, aflată la dosarul Judecătoriei Moinești, împreună cu mama sa, în Italia; așadar, judecarea cererii de către Judecătoria Focșani, în care se află domiciliul reclamantei, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care instituie o competență teritorială alternativă, nu ar conduce la asigurarea unei bune judecăți, întrucât, în mod efectiv, minora nu mai locuiește acolo cu mama sa.

Pe de altă parte, Judecătoria Moinești și-a reținut deja competența în soluționarea cererii de divorț, în temeiul dispozițiilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., iar capetele de cerere deduse judecății au o strânsă legătură între ele.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-05-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 894/2023
Ședința publică din data de 18 mai 2023 asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată formulată la 22 septembrie 2021 și înregistrată sub nr.
ÎCCJ 2022-06-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1447/2022
Ședința publică din data de 22 iunie 2022 Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 24 iunie 2021, reclamantu
ÎCCJ 2023-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 155/2023
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023 Asupra conflictului negativ de competență; I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 septembrie 2021, reclamanta
ÎCCJ 2021-09-29
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1895/2021
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rol
ÎCCJ 2024-09-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1911/2024
Ședința publică din data de 19 septembrie 2024 deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la
Sursă