ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 891/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la 30 iunie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A., în temeiul art. 35 din Legea nr. 165/2013, a chemat în judecată pe pârâții Municipiul București prin Primar General și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor prin Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, solicitând să se dispună următoarele: restituirea imobilului situat în București, str. x, format din teren în suprafață de 450,64 mp și construcție vilă S+P+E, prin echivalent, respectiv obligarea la acordarea de măsuri compensatorii prin puncte; evaluarea imobilului revendicat conform art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, stabilirea numărului de puncte și obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să emită decizia de compensare, pe care să o comunice reclamantei în termen de 45 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești pronunțate în prezenta cauză, sub sancțiunea plății de daune interese.

Prin sentința civilă nr. 2421 din 18 decembrie 2018, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis, în parte, acțiunea și a obligat pârâtul Municipiul București prin Primar să emită în favoarea reclamantei dispoziție motivată cu propunere de acordare a măsurilor compensatorii prin puncte, în condițiile Legii nr. 165/2013, cu privire la cota de 5/8 din imobilul situat în București, str. x, compus din teren în suprafață de 444 mp, identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert B. și construcția identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert C.. A respins cererea formulată în contradictoriu cu Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanta A. și pârâtul Municipiul București prin Primarul General.

Prin decizia civilă nr. 98A din 22 ianuarie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelurile, a anulat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la tribunal.

În rejudecare, dosarul a primit nr. x/2017

Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința civilă nr. 721 din 6 mai 2021 a admis acțiunea și a obligat pârâtul Municipiul București, prin Primar, să emită în favoarea reclamantei A. dispoziție motivată cu propunere de acordare a măsurilor compensatorii prin puncte, în condițiile Legii nr. 165/2013, cu privire la cota de 1/1 din imobilul situat în București, str. x, compus din teren în suprafață de 444 mp, identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert B. și construcția identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert C.. A respins cererea de intervenție principală formulată de intervenienta D., ca neîntemeiată.

Această ultimă decizie a fost supusă apelului de către reclamanta A. și pârâtul Municipiul București prin Primar.

Prin decizia nr. 727 din 10 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondate, apelurile.

Prin decizia civilă nr. 1338A din 21 octombrie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 98A din 22 ianuarie 2020 a aceleiași curți de apel, declarată de revizuenta A. în contradictoriu cu intimații Municipiul București prin Primarul General și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

În cauză, revizuenta A. a promovat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cerere de revizuire a sentinței civile nr. 721 din 6 mai 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia nr. 727 din 10 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

În argumentarea căii extraordinare de atac, a susținut că modul în care a fost soluționată cererea de acordarea a măsurilor reparatorii pentru imobilul naționalizat duce la concluzia întrunirii motivului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., față de cele constatate prin lucrul judecat anterior, în primul ciclu procesual, respectiv considerentele deciziei civile nr. 1338 A din 21 octombrie 2020, ce a soluționat o cerere de revizuire.

În opinia revizuentei, sunt îndeplinite condițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sub aspectul că instanța de fond, în rejudecare, a dispus cu privire la formularea cererii de acordare a măsurilor reparatorii pentru imobilul naționalizat, în contradictoriu cu intimata pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, următoarele: "în privința solicitării reclamantei de obligare a CNCI la emiterea deciziei de compensare prin puncte, se reține că soluția tribunalului din primul ciclu procesual cu privire la cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta CNCI a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 98A/22.01.2020, pronunțată de Curtea de Apel București, acest aspect rezultând cu evidență din considerentele acestei decizii civile, astfel că această solicitare nu mai poate fi readusă în discuție în rejudecare.’’

În realitate, soluția definitivă conținută în decizia civilă nr. 98A/2020 este de admitere a apelului reclamantei și de anulare a sentinței apelate, nr. 2421 din 18 decembrie 2018, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În aceste condiții, rezultă, din aplicarea dispozițiilor art. 430 alin. (2) și (3) C. proc. civ., că decizia nr. 98A/2020 este o hotărâre judecătorească prin care se ia o măsură provizorie, neavând autoritate de lucru judecat asupra fondului. Această soluție a fost stabilită prin lucrul judecat anterior, decizia civilă nr. 1338A/2020, ce a respins cererea de revizuire a deciziei nr. 98A/2020 pe considerentul că "decizia menționată nu face parte din categoria hotărârilor care evocă fondul.’’

Revizuenta a invocat considerentele deciziei civile nr. 98A/2020, care sprijină dispozitivul, de anulare a sentinței apelate și trimiterii cauzei spre rejudecare, considerente din care rezultă expres că instanța de fond, în rejudecare, avea obligația de a soluționa cererea reclamantei pe fond, fără a lua în considerare cele stabilite prin sentința civilă din primul ciclu procesual și care a fost anulată.

Prin decizia civilă nr. 98A/2020, Curtea de Apel București a admis apelul declarat de reclamantă în primul ciclu procesual și a dispus că "se impune anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, care va reanaliza natura măsurilor reparatorii solicitate de reclamantă, restituirea în natură sau măsuri reparatorii prin echivalent, cu participarea la judecată și a celeilalte notificatoare, D..’’

Totodată, Curtea de Apel a statuat, în considerentele aceleiași decizii "pentru o bună administrare a justiției, Curtea va admite ambele apeluri declarate în cauză, fără a analiza criticile invocate de apelantul - pârât Municipiul București prin Primarul General, în acest stadiu al procedurii, întrucât prin anularea hotărârii pronunțate de prima instanță are loc o nouă judecată a fondului cererii, cu consecințe în raport de probele pe care notificatoarele urmează a le administra în cauză’’.

Astfel, față de motivarea inserată în decizia nr. 98A/2020 și de cele stabilite prin lucrul judecat anterior, în accepțiunea dispozițiilor art. 431 alin. (2) C. proc. civ., prin decizia civilă nr. 1338A/2020, rezultă că sentința civilă nr. 721 din 6 mai 2021 (definitivă prin respingerea apelului și care soluționează pe fond chestiunea litigioasă a calității procesuale a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor prin trimitere la soluția conținută într-o sentință a instanței anulată definitiv), în lipsa unei judecăți și a unei motivări legale a cererii de restituire a imobilului ca măsură reparatorie în contradictoriu cu intimata-pârâtă, conduce la concluzia întrunirii motivului de revizuire instituit de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Pe cale de consecință, sentința atacată cu revizuire încalcă autoritatea de lucru judecat a primelor două decizii mai sus menționate, care stabilesc obligația instanței de fond de a proceda la o nouă judecată a fondului cauzei.

Revizuenta a solicitat să se țină seama că, în rejudecare, tribunalul nu a judecat fondul pretenției deduse judecății și a pronunțat o soluție contradictorie, lovită de nulitate. În rejudecare, în fața instanței de fond, în raport de împrejurarea că sentința civilă nr. 2421/18.12.2018, prin care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, a fost anulată, această parte a invocat, din nou, excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește.

Prin încheierea interlocutorie pronunțată la termenul de judecată din 2 februarie 2021, instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei pârâte Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, deoarece această entitate nu a fost desființată prin lege sau într-un alt mod simetric față de modul în care a fost înființată.

Însă, este de reținut soluția instanței de fond stabilită prin încheierea interlocutorie la respectivul termen, în sensul că pârâta are calitate procesuală pasivă în cauză. A învederat recurenta că la termenul de judecată din 6 aprilie 2021, prin încheierea de ședință s-a stabilit în sens contrar.

Cu privire la acest aspect, revizuenta a concluzionat că în dispozitivul sentinței civile nr. 721/2021 nu s-a dispus o soluție cu referire la pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, nu se arată că a fost respinsă sau admisă excepția lipsei calității procesuale pasive. Instanța de fond s-a pronunțat asupra măsurilor reparatorii în sensul obligării intimatului pârât Municipiul București să emită dispoziție cu propunere de acordare a despăgubirilor, solicitare cu care nu a fost învestită. Totodată, în contextul arătat, nu a analizat cererea reclamantei de acordare a despăgubirilor pentru imobilul naționalizat, cu care a fost învestită.

A apreciat că revizuirea trebuie admisă, întrucât dispozitivul sentinței civile nr. 721/2021 nu cuprinde o soluție cu privire la cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și față de împrejurarea că partea a fost scoasă din cauză de pe portalul instanței de judecată ulterior rămânerii în pronunțare pe fondul pricinii.

Pentru toate motivele invocate, revizuenta a solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecința soluționării pe fond a pricinii în raport de dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, precum și de cele dispuse prin Decizia nr. 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie pentru instanțe în temeiul prevederilor art. 521 alin. (3) C. proc. civ.

Intimaților li s-a comunicat cererea de revizuire, însă nu au depus întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte constată inadmisibilitatea cererii de revizuire în considerarea dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., care limitează dezbaterile la admisibilitatea cererii și la faptele pe care se întemeiază, pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., menționate de revizuentă ca temei de drept al cererii sale, stipulează că revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; în atare situație executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Înalta Curte reține că prin "hotărâri potrivnice" se înțeleg acele hotărâri care s-au pronunțat în dosare separate, prin hotărârea celui de-al doilea dosar încălcându-se autoritatea lucrului judecat rezultată din hotărârea din primul dosar.

În speță, revizuenta se raportează, în fundamentarea cererii de revizuire a sentinței nr. 721A din 6 mai 2021 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, la încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei nr. 98A/22 ianuarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, și a deciziei nr. 1338A din 21 octombrie 2020 a aceleiași instanțe.

Aceste două hotărâri nu pot constitui un reper pentru analiza impusă de cazul de revizuire ce constituie obiect al cercetării în prezenta cauză pentru simplul fapt că au fost pronunțate în același dosar cu ultima hotărâre, cea a cărei revizuire se solicită. Or, una din condițiile esențiale, necesară pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire fundamentată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este ca hotărârile potrivnice să fie pronunțate în dosare diferite.

Astfel, în cauza dedusă judecății, se constată că sentința civilă nr. 721A din 6 mai 2021 și hotărârile invocate drept lucru judecat nu au fost pronunțate în dosare diferite, ci în cadrul aceluiași dosar, în soluționarea aceleiași cereri de chemare în judecată, fiind vorba doar de etape procesuale diferite ale aceluiași litigiu.

Prin sentința civilă nr. 721 din 6 mai 2021, Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2017, soluționând pricina în al doilea ciclu procesual, în rejudecare, urmare a celor dispuse prin decizia civilă nr. 98A din 22 ianuarie 2020, a admis acțiunea formulată de reclamanta A. și a obligat pârâtul Municipiul București, prin Primar, să emită în favoarea acesteia dispoziție motivată cu propunere de acordare a măsurilor compensatorii prin puncte, în condițiile Legii nr. 165/2013, cu privire la cota de 1/1 din imobilul situat în București, str. x, compus din teren în suprafață de 444 mp, identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert B. și construcția identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert C.. A respins cererea de intervenție principală formulată de intervenienta D., ca neîntemeiată.

Decizia civilă nr. 98A din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017, a privit judecata cererilor de apel promovate de reclamanta A. și pârâtul Municipiul București, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 2421 din 18 decembrie 2018 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, culminând cu admiterea lor, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal.

Decizia civilă nr. 1338A din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2020, a fost pronunțată în soluționarea cererii de revizuire a deciziei civile nr. 98A din 22 ianuarie 2020, declarate de revizuenta A. în contradictoriu cu intimații Municipiul București prin Primarul General și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Toate aceste hotărâri, soluționând fondul litigiului și căi de atac, ordinare și extraordinare, deși au primit din punct de vedere administrativ numere diferite, au avut la bază o singură pretenție dedusă judecății de către reclamantă, anume cererea fundamentată pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013.

Revizuirea nu se poate cere în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru contrarietate de hotărâri pronunțate în același dosar în diferite faze procesuale, fiind nesocotită premisa ca pretențiile să se fi judecat separat, cu neobservarea existenței unei autorități de lucru judecat. În cadrul aceluiași proces nu se poate pretinde că au fost pronunțate hotărâri potrivnice întrucât, chiar dacă în diferite cicluri procesuale soluțiile pot fi diferite, în final, o singură hotărâre pune capăt judecății.

Pentru considerentele arătate, raportând cererea de revizuire formulată la dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite cerințele impuse de acest text, urmând să o respingă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 721 din 6 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2017.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2023.