ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 871/2023

HOTĂRÂRE

17.05.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 871/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 17 mai 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Zimnicea sub nr. x/2022 la data de 21.06.2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se dispună ca autoritatea părintească asupra minorei C. să fie exercitată în comun, de către ambii părinți, să se stabilească locuința minorei la domiciliul reclamantei, să se dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, în cuantum de 1/4 din veniturile pe care le realizează, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul B. a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Zimnicea și a solicitat declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 536/25.10.2022, Judecătoria Zimnicea a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

A reținut instanța că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâtul, împreună cu minora, locuiesc în municipiul Timișoara, județul Timiș, încă din luna aprilie 2022 (aspect confirmat și de către reclamantă), iar minora nu are stabilită locuința în mod legal, printr-o hotărâre judecătorească.

Prin urmare instanța competentă teritorial este instanța de la reședința minorei, respectiv Judecătoria Timișoara, în circumscripția căreia locuiește aceasta.

Prin sentința nr. 173/09.02.2023, Judecătoria Timișoara a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Zimnicea, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că la data sesizării, minora nu avea nici domiciliul și nici reședința în Timișoara, ci se afla în programul de vizită agreat de părți, urmând a se reîntoarce în Zimnicea, motiv pentru care competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Zimnicea.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Zimnicea, pentru următoarele argumente:

În cauză, solicitarea de exercitare a autorității părintești și de stabilire a domiciliului minorei se circumscrie, sub aspectul competenței teritoriale, dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Aceste dispoziții legale instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, având caracter de normă specială în raport cu dispozițiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Totodată, potrivit art. 92 C. civ. "(1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic; (2) În cazul în care părinții au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța de tutelă, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ținând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod statornic; (3) Prin excepție, în situațiile prevăzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de încredere, cu consimțământul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi și la o instituție de ocrotire; (4) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinții săi îl reprezintă ori în cazul în care se află sub tutelă, precum și domiciliul persoanei puse sub interdicție judecătorească este la reprezentantul legal".

Conform textului legal redat, pentru a se reține că domiciliul minorului este la unul dintre părinți, este necesar ca minorul să locuiască în mod statornic la acesta.

Este adevărat că potrivit referatului de anchetă psiho-socială întocmit de către Serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Timișoara, a rezultat că minora locuiește împreună cu tatăl său, la domiciliul acestuia din Timișoara și frecventează cursurile preșcolare în cadrul grădiniței D..

Însă din referatul de anchetă socială întocmit de către Direcția Publică de Asistență Socială a Orașului Zimnicea la domiciliul mamei din această localitate, a rezultat că în semestrul 2 al anului școlar 2021-2022 tatăl a venit și a luat fetița cu acordul mamei, dar nu a mai adus-o înapoi, aspect confirmat și de susținerile părților.

Aceasta în condițiile în care, prin sentința civilă nr. 442/30.03.2023 pronunțată în dosar nr. x/2022, astfel cum a fost conexat cu dosar nr. x/2022, având ca obiect cererea de ordonanță președințială privind stabilire provizorie domiciliu minor, Judecătoria Timișoara a stabilit domiciliul minorei la mamă, până la soluționarea prezentului dosar.

Prin urmare, împrejurarea că minora se afla fizic la domiciliul tatălui la momentul sesizării instanței, nu poate conduce la concluzia că domiciliul sau reședința acesteia era în Timișoara, câtă vreme din actele dosarului (referate de anchetă socială, declarațiile părților, sentința civilă nr. 442/30.03.2023 a Judecătoriei Timișoara) a rezultat că domiciliul era la mamă, iar prezența la domiciliul tatălui era temporară, în lipsa acordului mamei și în contra hotărârii judecătorești de stabilire provizorie a domiciliului la mamă, în localitatea Zimnicea.

A considera că domiciliul sau reședința minorului se află acolo unde decide un părinte să se stabilească cu acesta, în lipsa acordului celuilalt părinte și împotriva celor statuate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, înseamnă a recunoaște părții posibilitatea de a stabili în mod arbitrar competența, lucru care nu este permis.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. cu referire la art. 92 C. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea.