ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 837/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 837/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 16 mai 2023
I. Circumstanțele cauzei:
I.1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal la data de 18 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare și B., ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea pârâților la plata de despăgubiri în sumă de 100.000 euro, ca urmare a încălcării de către pârâți a dreptului la asigurarea asistenței judiciare în cadrul procesului civil înregistrat sub dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Satu Mare.
Prin încheierea nr. 124/2020/CA/CC din data de 18 mai 2020, Tribunalului Satu Mare, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, secția I civilă.
I.2. Sentințele pronunțate de Tribunalului Satu Mare, secția I civilă
Prin sentința civilă nr. 8/D din data de 20 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Satu Mare, secția I civilă: a respins cererea de repunere pe rol formulată de reclamantul A.; a luat act de renunțarea la judecată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare; a respins cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B.; a respins cererea formulată și precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect - pretenții.
A dispus plata onorariului de avocat din oficiu de către D.E.F.A-Tribunalul Satu Mare pentru d-na avocat C. - Baroul Maramureș în cuantum de 1.567 RON în baza art. 2 alin. (1) pct. 2 lit. e) din Protocolul nr. 5/2019 încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R. din bugetul de stat; cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Prin sentința civilă nr. 62/D din data de 22 martie 2021, pronunțată în același dosar, Tribunalul Satu Mare, secția I civilă: a respins contestația privind tergiversarea prezentului proces formulată de petentul A. ca neîntemeiată; a respins cererea de repunere pe rol ca neîntemeiată; a respins cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 8/D din data de 20 ianuarie 2021 pronunțate de Tribunalul Satu Mare în prezentul dosar, formulată de petentul A., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare, și B., ca neîntemeiată; a respins cererea de aplicare a unei amenzi judiciare doamnei avocat C. ca neîntemeiată.
I.3. Hotărârile pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă
Prin decizia civilă nr. 858-A din data de 1 iulie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a admis ca fondate apelurile civile declarate de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 8/D din 20 ianuarie 2021, pronunțate de Tribunalul Satu Mare, secția I civilă care a fost anulată în parte sub aspectul dispoziției privind respingerea cererii formulate și precizate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B., precum și împotriva sentinței civile nr. 62/D din data de 22 martie 2021, pronunțate de Tribunalul Satu Mare, secția I civilă care a fost anulată în parte sub aspectul dispoziției de respingere a cererii de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 8/D din data de 20 ianuarie 2021 a Tribunalului Satu Mare, secția I civilă, formulate de petentul A..
Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentințelor apelate și s-a fixat termen pentru judecarea procesului cu evocarea fondului pe data de 14 octombrie 2021.
Cheltuielile procesuale avansate de către stat, prin încuviințarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru și sub forma asistenței juridice prin avocat, vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Prin decizia civilă nr. 894A din data de 26 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, evocând fondul după anularea sentinței civile nr. 8/D din data de 20 ianuarie 2021 pronunțate de Tribunalul Satu Mare, secția I civilă dispusă prin decizia nr. 858 din data 1 iulie 2021 a Curții de Apel Oradea: a respins, ca nefondată, acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B.; onorariul avocatului din oficiu în sumă de 1.567 RON, conform delegației nr. 282 din data de 16 martie 2021, emisă de Baroul Bihor, rămânând în sarcina statului.
II. Calea de atac formulată în cauză
II.1. Cererea de recurs
Împotriva deciziei nr. 894A din data de 26 mai 2022, pronunțate în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A..
Invocând incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4 și 5 C. proc. civ., recurentul-reclamant a solicitat reluarea judecății pe fond de către Înalta Curte de Casație și Justiție, admiterea acțiunii, astfel cum a fost precizată, și obligarea intimatului-pârât D. la plata sumei de 100.000 euro.
Astfel, a susținut că, după desființarea hotărârii tribunalului, la rejudecarea fondului cauzei, instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, judecata curții de apel realizându-se cu depășirea atribuțiilor judecătorești, având în vedere că se impunea ca, în speță, completul să fie constituit dintr-un singur judecător și nu din doi magistrați.
În opinia recurentului-reclamant hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage nulitatea absolută, fiind vorba despre o compunere a completului care încalcă normele legale ce o reglementează și, totodată, ca urmare a neadministrării probei cu martorul E..
Totodată, a apreciat că este neîntemeiată respingerea acțiunii pentru plata daunelor morale de 100.000 euro, câtă vreme există prejudiciul moral, intimatul-pârât B. recunoscând că nu i-a asigurat apărarea în cadrul dosarului nr. x/2016, pentru termenul de judecată din data de 10 aprilie 2018, în fața Judecătoriei Satu Mare.
II.2. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-pârât B. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susținând, totodată, și că, în speță, criticile formulate prin cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare reglementate de lege.
Recurentul-reclamant A. nu a depus răspuns la întâmpinare.
II.3. Procedura desfășurată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2022, la data de 29 iulie 2022.
După efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 2 noiembrie 2022, în temeiul art. 471
1
alin. (6) din același act normativ, a fost stabilit termen de judecată la data de 28 februarie 2023, când s-a dispus amânarea judecării cauzei, la data de 16 mai 2023, pentru a se comunica recurentului-reclamant A. întâmpinarea formulată de intimatul-pârât B. și pentru a da posibilitatea acestuia să formuleze răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 16 mai 2023, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, asupra excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare de intimatul-pârât B..
II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă
În condițiile art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În speță, deși recurentul-reclamant a invocat incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4 și 5 C. proc. civ., această invocare este pur formală, în condițiile în care partea nu a dezvoltat critici concrete prin care să susțină nelegalitatea hotărârii atacate.
Astfel, în esență, printr-o primă critică, recurentul-reclamant a invocat că, după desființarea hotărârii apelate, prin judecarea pe fond a cauzei în complet compus din doi judecători, curtea de apel nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, a încălcat norme de procedură a căror nesocotire atrage sancțiunea nulității și a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigențelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecății critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanței de apel, iar, pentru ca aceste susțineri să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-reclamant trebuia să indice punctual care sunt acele dispoziții legale nesocotite de către instanța de apel, în rejudecarea pe fond a cauzei, prevederi care, potrivit părții ar fi impus ca judecata să se realizeze de către un singur judecător.
Simpla enunțare a unei critici, fără ca aceasta să fie însoțită de argumentele care o susțin, fundamentate pe dispoziții legale, nu întrunește rigorile impuse de legiuitor motivării recursului, prin raportare la ipotezele reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalității acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării unor motive de nelegalitate concret argumentate și grefate pe judecata finalizată prin hotărârea atacată, dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligație care revine, sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate.
Nu pot fi încadrate în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de lege nici susținerea recurentului-reclamant prin care acesta își exprimă nemulțumirea cu privire la neadministrarea probei testimoniale (martorul E.) și nici cea prin care a afirmat că este neîntemeiată respingerea acțiunii, în condițiile în care prejudiciul pe care l-a suferit există, iar partea adversă a recunoscut că nu i-a asigurat apărarea.
Aceasta, întrucât prin criticile formulate petentul vizează aprecierea probelor și a valorii acestora, astfel cum a fost reținută de către instanța de apel în analiza cauzei, aspecte care privesc temeinicia și nu legalitatea hotărârii atacate.
În plus, instanțele de fond și de apel au plenitudine de apreciere în ceea ce privește probele administrate în cauză, sunt suverane în a decide asupra oportunității administrării probelor în proces din perspectiva utilității, concludenței și pertinenței acestora, iar instanța de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor asupra cărora deja s-a dispus.
Pot forma obiect al cercetării judecătorești în recurs doar criticile care susțin nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecății rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, și din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din același cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
Ca atare, cum, în speță, nu se poate proceda la o încadrare a susținerilor formulate de către parte prin cererea de recurs în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., devine incidentă sancțiunii nulității recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Prin urmare, față de cele anterior reținute și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 894/A din data de 26 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 894/A din data de 26 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2023.