ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 818/2023

Ședința publică din data de 11 mai 2023

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș, la 25 august 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se dispună în baza art. 373, lit. b) C. civ., desfacerea căsătoriei încheiate la 13 mai 2001, conform certificatului de căsătorie seria x nr. x eliberat de Primăria Comunei Morunglav, din culpa exclusivă a pârâtului; în temeiul dispozițiilor art. 400 alin. (1) C. civ., să fie stabilită locuința minorului C. la domiciliul reclamantei; în baza art. 397 C. civ., să se dispună exercitarea autorității părintești asupra minorului, în comun, de către părți; conform dispozițiilor art. 402 C. civ., pârâtul să fie obligat să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională ale minorului, în raport cu veniturile sale.

Prin sentința civilă nr. 2090 din 8 decembrie 2022, Judecătoria Balș a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Balș a constatat că părțile s-au căsătorit la 13 mai 2001, căsătoria fiind înregistrată în registrul stării civile nr. 4 al Primăriei Comunei Morunglav, județul Olt.

Instanța a reținut că ultimul domiciliu comun al părților a fost în București, unde au locuit până în luna iunie 2012, iar în prezent, atât reclamanta, cât și pârâtul locuiesc în Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, astfel cum a reieșit din referatele de anchetă socială efectuate în cauză.

Judecătoria Balș a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 915 alin. (2) C. proc. civ., în situația în care nici reclamantul și nici pârâta nu au locuința în țară, părțile pot conveni expres să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului București.

Instanța a făcut referire la decizia nr. 20 din 24 octombrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea art. 915 alin. (2) C. proc. civ., acordul părților cu privire la alegerea instanței care urmează să soluționeze acțiunea de divorț trebuie să fie expres, această manifestare de voință având caracterul unui contract, în sensul art. 1166 C. civ.. Totodată, Înalta Curte a stabilit că, în baza art. 1240 alin. (2) din acest act normativ, se poate da eficiență și consimțământului exprimat în mod tacit, dacă este exteriorizat și are o astfel de semnificație conform legii, convenției părților, practicilor statornicite între ele sau uzanțelor.

Judecătoria Balș a mai arătat că, prin decizia pronunțată în recurs în interesul legii s-a reținut că, din punct de vedere legal, neinvocarea de către pârât a excepției necompetenței teritoriale până la primul termen la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe (potrivit art. 130 din C. proc. civ.), este sancționată, în condițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., cu decăderea, dacă legea nu dispune altfel, iar neinvocarea de către pârât a excepției de necompetență de ordine privată nu echivalează cu o prorogare voluntară tacită de competență.

Prima instanță învestită a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 915 alin. (2) C. proc. civ., întrucât părțile nu locuiesc în țară, ci în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, iar acestea nu au încheiat un acord expres cu privire la alegerea instanței competente să soluționeze cererea de divorț.

Prin sentința civilă nr. 3096 din 3 aprilie 2023, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș. Constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 5 București, reținând dispozițiile art. 915 alin. (2) C. proc. civ., a constatat că, din susținerile reclamantei, formulate prin apărător, coroborate cu declarația martorului D., a rezultat că, la 25 august 2022 (data introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Balș), pârâtul locuia în comuna Morunglav, jud. Olt, iar reclamanta locuia în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Faptul că, anterior acestei date, pârâtul a fost temporar plecat în străinătate, cu scopul de a lucra ca sezonier pentru a-și întreține familia, a fost apreciat că nu produce efecte cu privire la competența instanței.

Judecătoria Sectorului 5 București a considerat că este corect și procedural ca, la stabilirea instanței competente să se aibă în vedere locuința pârâtului de la data introducerii cererii de chemare în judecată, iar nu pe cea ulterioară, de la momentul pronunțării hotărârii.

Apreciind că, la data introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Balș, pârâtul avea locuința în comuna Morunglav, jud. Olt, și observând prevederile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Balș îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș la 25 august 2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., desfacerea căsătoriei încheiate la 13 mai 2001 la Primăria Comunei Morunglav, din culpa exclusivă a pârâtului, stabilirea locuinței minorului C. la domiciliul său, exercitarea autorității părintești asupra minorului, în comun, de către părți și obligarea pârâtului la plata uni pensii de întreținere în favoarea minorului.

În cuprinsul cererii, reclamanta a arătat că domiciliază în comuna Morunglav, jud. Olt, și că s-a separat, în fapt, de pârât în urmă cu aproximativ trei ani. Cât privește domiciliului pârâtului, reclamanta a afirmat că acesta este în municipiul București.

În vederea soluționării cauzei, Judecătoria Balș a dispus efectuarea anchetei sociale la domiciliile părților.

Prin adresa din 26 octombrie 2022, Primăria Comunei Morunglav, jud. Olt, a încunoștințat instanța despre imposibilitatea realizării anchetei sociale la domiciliul reclamantei, întrucât, potrivit informațiilor furnizate de părinții săi, aceasta se află în Marea Britanie, de aproximativ 6 ani, unde este angajată în muncă.

Din aceleași informații, a rezultat că părțile au locuit împreună în București până în luna iunie a anului 2012, când s-au despărțit în fapt. După separare, pârâtul a rămas la domiciliul din București, iar reclamanta s-a întors în comuna Morunglav, jud. Olt, stabilindu-și locuința la părinții săi. Ulterior despărțirii în fapt, părțile s-au împăcat, acestea locuind o perioadă de timp împreună, însă, de aproximativ 18 luni, acestea s-au separat din nou.

Prin adresa din 2 noiembrie 2022, Primăria Sectorului 2 București a învederat că pârâtul nu a fost găsit la domiciliul său din str. x, motiv pentru care s-a aflat în imposibilitatea efectuării anchetei sociale dispuse de Judecătoria Balș la această adresă.

La primul termen de judecată stabilit în cauză, 8 decembrie 2022, la solicitarea Judecătoriei Balș, reprezentantul convențional al reclamantei (al cărui drept de reprezentare izvorăște din procura specială, autentificată de notarul public E. sub nr. x din 26 august 2022), a precizat că ultimul domiciliu comun al părților a fost în comuna Morunglav, jud. Olt, că, în prezent, reclamanta se află în străinătate, unde are un loc de muncă, și doar locuința pârâtului mai este în această localitate.

La termenul de judecată din 6 martie 2023 stabilit de Judecătoria Sectorului 5 București, reprezentantul convențional al reclamantei a depus, în copie, contractul de muncă al reclamantei, încheiat cu F., din Leeds, Marea Britanie, precum și dovada faptului că fiul părților, minorul G., este înscris, din 27 martie 2019, la Liceul Paget, domiciliul acestuia fiind în Marea Britanie.

În susținerile expuse cu privire la competența instanței, reprezentantul convențional al reclamantei a arătat că Judecătoria Balș este competentă să soluționeze cauza, întrucât, deși reclamanta locuiește în prezent în Marea Britanie, pârâtul domiciliază în comuna Morunglav, str. x, jud. Olt, unde locuia la momentul despărțirii în fapt a părților și la momentul formulării cererii de chemare în judecată (25 august 2022).

În vederea stabilirii competenței de soluționare a cauzei, Judecătoria Sectorului 5 București a considerat că se impune administrarea de noi probe.

Din depoziția martorului D. a reieșit că, până în anul 2021, părțile au domiciliat în locuința sa din jud. Olt, și că, în cursul anului 2022, pârâtul a fost văzut de câteva ori în această localitate. Citat fiind la adresa din comuna Morunglav, str. x, jud. Olt, pârâtul nu s-a prezentat în fața instanței, în vederea administrării probei cu interogatoriul.

În raport de aceste aspecte de fapt ale cauzei, Înalta Curte observă că dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează competența în materie de divorț stipulează că, "Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul."

Competența prevăzută de art. 915 alin. (1) C. proc. civ. are caracter absolut, reclamantul neavând drept de opțiune între instanțele enumerate în cuprinsul acestui articol.

În cauză, în scopul determinării instanței competente să soluționeze cererea de divorț, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 915 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să aibă în vedere aspectele relevate de probatoriul administrat de instanțele aflate în conflict, în vederea stabilirii competenței, din care a reieșit că reclamanta locuiește împreună cu minorul în Marea Britanie, iar pârâtul domicilia, cel puțin la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, în anul 2022, în comuna Morunglav, jud. Olt, unde părțile au avut ultimul domiciliu comun.

În lipsa altor elemente în raport de care să se poată determina instanța competentă să judece litigiul și reținând că reclamanta nu mai locuiește în țară, devine incidentă prima ipoteză reglementată de art. 915 alin. (1) C. proc. civ., care atrage competența teritorială a instanței de la ultimul domiciliu comun al părților, unde se afla și ultimul domiciliul al pârâtului la data formulării acțiunii în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.