ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1467/2019

HOTĂRÂRE

24.09.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1467/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 iulie 2018 pe rolul Judecătoriei Balș, sub nr. x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între aceștia la data 27 august 2016, exercitarea în comun a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului la reclamantă, stabilirea unei pensii de întreținere în favoarea minorului și revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, acela de C..

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 933 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 373 și art. 383 alin. (3) C. civ.

Judecătoria Balș, prin Sentința nr. 79 din data de 31 ianuarie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București și a trimis dosarul la această instanță în vederea soluționării.

Pentru a hotărî altfel, instanța a reținut că reclamanta și pârâtul s-au căsătorit la data de 13 noiembrie 2006, căsătoria fiind înregistrată în registrul stării civile nr. 216 al orașului Balș, județul Olt, iar în prezent reclamanta locuiește în Italia, iar pârâtul locuiește în Ungaria, astfel cum se reține prin referatul de anchetă socială depus în cauză și procesul-verbal întocmit de către Poliția orașului Balș, precum și copia cărții de identitate .

S-a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 915 alin. (2) C. proc. civ., dacă nici reclamantul și nici pârâta nu au locuința în țară, părțile pot conveni expres să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului București.

De asemenea, instanța a avut în vedere că, prin Decizia nr. 20 din data de 24 octombrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și în interpretarea și aplicarea art. 915 alin. (2) din C. proc. civ., a stabilit că acordul părților cu privire la alegerea instanței care urmează să soluționeze acțiunea de divorț trebuie să fie exprimat expres, decizie obligatorie potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din C. proc. civ.

S-a reținut că alegerea de competență trebuie să fie făcută în mod expres, simpla existență a unei întâmpinări prin care pârâtul menționează că este de acord cu pronunțarea divorțului nefiind suficientă pentru realizarea unei alegeri de competență în mod expres, astfel cum prevăd dispozițiile legale interpretate prin raportare la recursul în interesul legii anterior menționat, în condițiile sesizării instanței cu cererea privind solicitarea de desfacere a căsătoriei.

În raport de aceste considerente Judecătoria Balș a apreciat că judecătoria competentă să judece cauza este Judecătoria Sectorului 5 București.

Prin Sentința nr. 3847 din data de 23 mai 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Balș, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța soluția de declinare a competenței, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut că procedura divorțului este reglementată de dispozițiile art. 915 - 935 C. proc. civ. care conțin norme juridice cu caracter special, derogatoriu de la normele generale de competență teritorială prevăzute de C. proc. civ. (în baza principiului specialia generalibus derogant).

Astfel, potrivit art. 915 alin. (1) C. proc. civ. cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună al soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul. Conform alin. (2) dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 a municipiului București.

S-a arătat că potrivit actelor de la dosar și susținerilor reclamantei, locuința acesteia la data introducerii cererii se afla în Italia, țară în care s-a stabilit de mai mulți ani și unde are un loc de muncă.

În ceea ce-l privește pe pârât, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada că la data introducerii cererii, anume 26 iulie 2018, acesta avea locuința în străinătate. Din verificările efectuate de Autoritatea Tutelară și de Poliția Orașului Balș pârâtul ar fi plecat în străinătate ori în luna august ori în luna septembrie 2018, ulterior introducerii prezentei cereri.

Având în vedere că reclamanta locuiește în străinătate, reținând în cauză că nu s-a dovedit că la data introducerii cererii pârâtul avea locuința în străinătate, instanța a apreciat că Judecătoria Balș este competentă să soluționeze prezenta cauză în baza art. 915 alin. (1) C. proc. civ., pârâtul locuind în circumscripția acestei judecătorii.

Prin urmare, avându-se în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materia divorțului, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Judecătoria Balș și Judecătoria Sectorului 5 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a prezentei cauze, Judecătoria Balș reținând incidența dispozițiilor art. 915 alin. (2) C. proc. civ., iar Judecătoria Sectorului 5 București apreciind că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 915 alin. (1) C. proc. civ.

Prin prezentul demers judiciar instanța de judecată a fost învestită a se pronunța asupra unei cereri de divorț și a cererilor accesorii acesteia.

Potrivit art. 915 alin. (1) C. proc. civ.:

"Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul".

În cauză, astfel cum rezultă din actele dosarului, la data înregistrării cererii de chemare în judecată, anume 26 iulie 2018, reclamanta locuia în Italia. În ceea ce îl privește pe pârât, potrivit adresei Inspectoratului Județean de Poliție Olt aflată la dosarul Judecătoriei Balș, acesta este plecat în Ungaria din luna august 2018.

Prin urmare, față de împrejurarea că reclamanta locuiește în Italia iar din actele de la dosar nu rezultă că pârâtul avea la data înregistrării cererii de divorț locuința în străinătate, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., în raport de care instanța competentă să judece cererea de divorț este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială se află locuința pârâtului.

Față de cele anterior reținute și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș în a cărei circumscripție teritorială își avea locuința pârâtul la momentul sesizării instanței.