ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.11.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2276/2022

HOTĂRÂRE
17.11.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2276/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 14.06.2021 cu nr. x/2021, pe rolul Judecătoriei Balș, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând desfacerea căsătoriei din culpa comună, iar în subsidiar, dacă pârâta este de acord, prin acordul soților.

2.1. Prin sentința civilă nr. 536/24.03.2022 pronunțată de Judecătoria Balș, a fost admisă excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

În motivarea soluției, instanța a reținut, în esență, că sunt incidente dispozițiile art. 915 alin. (2) C. proc. civ., față de împrejurarea că reclamantul locuiește în Belgia, iar pârâta locuiește în Republica Moldova, niciunul din soți neavând locuința în tară, neexistând un acord expres al părților în privința competenței, astfel că se impune admiterea excepției necompetenței teritoriale și declinarea cauzei către Judecătoria Sectorului 5 București, fiind necesară mențiunea expresă a părții că înțelege să efectueze o alegere de competență.

2.2. Judecătoria Sectorului 5 București, prin sentința civilă nr. 7348 din 06.10.2022, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Instanța a reținut, în esență, că, din înscrisurile aflate la dosar, respectiv verificările efectuate de organele de poliție, susținerile reclamantului și declarația martorului audiat, la momentul sesizării Judecătoriei Balș cu cererea de divorț, respectiv 14.06.2021, reclamantul locuia pe teritoriul României, respectiv în Com. Morunglav, iar pârâta locuia în Republica Moldova.

În raport de aceste împrejurări, instanța constată că devine incidentă ipoteza reglementată de art. 915 alin. (1), ultima teză C. proc. civ., conform căreia dacă pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are domiciliul reclamantul.

În consecință, constatând faptul că reclamantul avea locuința în țară la data introducerii acțiunii, competența de soluționare a cauzei revine judecătoriei în a cărei rază teritorială își avea locuința reclamantul la momentul introducerii cererii de divorț, respectiv Judecătoriei Balș.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În drept, potrivit art. 915 C. proc. civ.:

"(1) Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul. (2) Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului București.".

Acțiunea care a determinat declinările reciproce ale instanțelor are ca obiect o cerere de divorț, cu elemente de extraneitate, în sensul că reclamantul este cetățean român, dar este plecat la muncă în străinătate, în timp ce pârâta este cetățean moldovean și nu se mai află pe teritoriul României.

Se observă că instanțele aflate în conflict au interpretat diferit prevederile art. 915 C. proc. civ., prin raportare la domiciliul părților.

Astfel, norma de competență în materia divorțului, reglementată de C. proc. civ. la art. 915 alin. (1) și (2), stipulează în sensul că aceasta aparține judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. În teza a doua a menționatului articol se prevede că în situația în care soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află ultima locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia are locuința reclamantul.

Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului București.

Așa cum rezultă din norma de drept menționată, regula generală în materie de divorț este aceea că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea este cea în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților, însă aceasta poate fi aplicată doar dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ două condiții, și anume: cei doi soți să fi avut o locuință comună și cel puțin unul dintre soți să mai locuiască în circumscripția respectivei instanțe.

În speță, ultimul domiciliu comun al soților a fost, conform susținerilor din cererea de chemare în judecată și din întâmpinare, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Balș, iar, la momentul sesizării Judecătoriei Balș cu cererea de divorț, respectiv 14.09.2021, reclamantul are domiciliul în țară, fiind plecat la muncă în străinătate.

În ceea ce o privește pe pârâta B., Înalta Curte constată, din actele procedurale de la dosar, că aceasta este cetățean moldovean și nu are domiciliul stabilit în România, locuind în Republica Moldova, astfel că instanțele aflate în conflict, la stabilirea instanței competente a soluționa litigiul s-au raportat la domiciliul reclamantului.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că domiciliul efectiv al acestuia din urmă este în România, astfel cum reiese din adresa nr. x/20.06.2022 prin care Postul de Poliție Morunglav a comunicat procesul-verbal cu rezultatul verificărilor efectuate din care rezultă că reclamantul a plecat în Belgia în luna decembrie 2021 pentru a munci, urmând să revină în țară în luna august, acesta nedeținând o locuință în străinătate; totodată, din declarația martorului C. -f.33 dosar declinat- rezultă că reclamantul locuiește în România, lucrează pentru perioade de 1-2 luni în Belgia, fără contract de muncă, părțile locuind împreună la locuința reclamantului din România până în toamna anului 2019, când pârâta a părăsit acea locuință fără a reveni, iar reclamantul a plecat în străinătate în ianuarie 2022.

Se constată că, astfel cum reiese din actele și declarațiile martorilor de la dosar, la data înregistrării cererii de chemare în judecată - 14.06.2021 - reclamantul locuia în județul Olt, comuna Morunglav, localitate în care s-a aflat și cea din urmă locuință comună a soților.

În această situație, incidentă în cauză este ipoteza reglementată de art. 915 alin. (1) prima teză C. proc. civ., care are în vedere împrejurarea ca, la data sesizării instanței, cel puțin unul dintre soți să mai locuiască în circumscripția instanței în care se află cea din urmă locuință a soților.

Având în vedere considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș, instanță în circumscripția căreia s-a aflat cea din urmă locuință comună a soților și unde reclamantul locuia la data înregistrării cererii de divorț.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în Judecătoriei Balș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 noiembrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-09-26
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1367/2023
Ședința publică din data de 26 septembrie 2023 I Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată la data de 08 decembrie 2022 pe rolul Judecătoriei Bicaz sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pâ
ÎCCJ 2023-05-18
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 920/2023
toria Iași, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5, București. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, po
ÎCCJ 2023-11-28
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2349/2023
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2023 Asupra conflictului negativ, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 23 septembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Tecuci, reclamantul A., în contradicto
ÎCCJ 2022-12-06
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2386/2022
cepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava. Pentru a hotărî astfel, a reținut că prezenta cauză are ca obiect tăgada paternității, nefiind o prici
ÎCCJ 2022-04-06
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 786/2022
Ședința publică din data de 06 aprilie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, în data de 18 mai 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat
Sursă