ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 734/2023

HOTĂRÂRE

04.05.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 734/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 4 mai 2023

Deliberând, asupra cauzei de față constată următoarele:

I. Obiectul cererii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. x/2022, reclamanta A., judecător la Curtea de Apel Craiova, a chemat în judecată pe pârâții B. și C., solicitând instanței ca, pe calea ordonanței președințiale să dispună:

- obligarea pârâților B. și C. la înlăturarea temporară sa unor articole și postări pe rețeaua Facebook, până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr. x/2022, aflat pe rolul Tribunalului Argeș, secția civilă, având ca obiect acțiune în răspundere civilă delictuală;

- interzicerea în mod temporar de a publica articole, postări, comentarii denigratoare/ofensatoare cu privire la reclamantă, până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr. x/2022

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:

2.1 Prin sentința civilă nr. 632 din 14 decembrie 2022, Tribunalul Argeș, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâți, și a declinat cauza, având ca obiect ordonanță președințială, în favoarea Tribunalului București.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță învestită a reținut că pârâții au domiciliul în localitatea Corabia, județul Olt, respectiv în București, motiv pentru care sunt incidente dispozițiile art. 112 din C. proc. civ., care prevăd că în situația mai multor pârâți, cererea poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare din aceștia.

Chiar dacă reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Curții de Apel Craiova, s-a reținut că nu se justifică aplicarea implicită a dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., dacă astfel se creează o situație mai grea pârâților. Așa cum s-a arătat în doctrină, norma prevăzută de art. 127 C. proc. civ. interzice sesizarea instanței competente conform dreptului comun, doar dacă această instanță este în cadrul curții de apel unde judecătorul reclamant își desfășoară activitatea.

În ceea ce privește dosarul de fond, a reținut că se află în procedura prealabilă, nefiind verificată competența, conform art. 131 C. proc. civ., la momentul pronunțării sentinței.

A mai reținut că în cauză nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 113 și 116 C. proc. civ., acestea fiind situații în care alegerea de domiciliu se face între instanțele prevăzute de art. 107 -112 C. proc. civ. și cele prevăzute de art. 113 C. proc. civ., nu în situația în care alegerea se face între instanța prevăzută de art. 107 - 112 și cea prevăzută de art. 127 C. proc. civ., pe care s-a întemeiat reclamanta la alegerea Tribunalului Argeș, ca instanță competentă.

2.2 Învestit cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Tribunalul București, secția a III-a civilă a pronunțat sentința civilă nr. 188 din 16 februarie 2023, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că dispozițiile art. 998 din C. proc. civ. stabilesc o competență exclusivă pentru cererea de ordonanță președințială, care se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

S-a apreciat că, în litigiul pendinte, asupra fondului dreptului se va pronunța instanța învestită de către reclamantă cu soluționarea dosarului nr. x/2022, respectiv Tribunalul Argeș, secția civilă, aceasta fiind instanța aleasă de către reclamantă, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 9 și art. 127 alin. (1) din C. proc. civ.

III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului regulator de competență îl reprezintă conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Argeș și Tribunalul București, în legătură cu soluționarea cauzei având ca obiect ordonanță președințială.

În conformitate cu dispozițiile art. 997 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."

Potrivit dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., "Cererea de ordonanță președințială se introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului".

Față de aceste prevederi, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește ordonanța președințială, competenta de soluționare este aceeași cu cea determinată pentru soluționarea cauzei pe fond, determinare care poate fi făcută în abstract de către instanța învestită în procedura ordonanței președințiale, în cazul în care nu este promovată și o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului, sau în concret, în cazul în care este înregistrată pe rolul instanței cererea pe fondul dreptului, situație în care competența se stabilește în funcție de instanța învestită cu soluționarea fondului dreptului.

Din verificările efectuate în programul de evidență informatizată a instanțelor rezultă că dosarul nr. x/2022, în care instanța urmează a se pronunța asupra fondului dreptului dedus judecății, având ca obiect acțiune în răspundere civilă delictuală, se află pe rolul Tribunalului Argeș, prin încheierea din 22 februarie 2023 fiind respinsă excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâți prin întâmpinare.

Întrucât există un litigiul de fond pendinte, cererea de ordonanță președințială este de competența instanței sesizate cu judecarea litigiului respectiv, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) coroborate cu art. 998 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.