ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 695/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 695/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 31 martie 2022
asupra recursului de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Încheierea pronunțată de Curtea de Apel Pitești
Prin încheierea de ședință din 3 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel
Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, s-a constatat intervenită suspendarea judecării cererii de strămutare formulată de petentul A., în dosarul nr. x/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, în temeiul, art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 3 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția civilă a declarat recurs petentul A..
În cuprinsul cererii de recurs, ce nu a fost motivată în drept, recurentul A. a arătat că nici instanța și nici succesorii părților decedate nu au întreprins vreun demers pentru introducerea în cauză a moștenitorilor, care fiind în posesia bunurilor, nu au niciun interes pentru deschiderea succesiunii. Recurentul susține că a depus eforturi susținute pentru a determina deschiderea succesiunii însă a fost refuzat, în mod repetat, întrucât nu are vocație succesorală.
Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din 3 februarie 2022, s-a admis, în principiu, recursul și s-a fixat termen de judecată în ședință publică, cu citare părți, la data de 31 martie 2022.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succedă.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse:
În cauză, Înalta Curte reține că prin cererea formulată la 25 noiembrie 20198, petentul A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2015 al Judecătoriei Curtea de Argeș, cauza înregistrându-se pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
La termenul din 10 decembrie 2019, petentului i s-a pus în vedere să depună dovada că în dosarul nr. x/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor lui B.-decedată.
În ședința de judecată din 21 ianuarie 2020, instanța a acordat termen pentru a se proceda la introducerea în cauză a moștenitorilor intimatei B. în dosarul nr. x/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, urmând ca, în caz contrar, să fie pusă în discuție suspendarea judecății.
La termenul din 3 martie 2020, întrucât nici până la acest termen de judecată nu au fost introduși în cauza a cărei strămutare se solicită moștenitorii pârâtei B., intimată în prezenta strămutare, decedată, față de dispozițiile art. 144 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de strămutare se judecă cu citarea părților din proces și cu aplicarea prevederilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța a constatat intervenită suspendarea judecății.
Potrivit art. 412 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Judecarea cauzelor se suspendă de drept: 1. prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora".
De asemenea, conform art. 415 C. proc. civ., "Judecata cauzei suspendate se reia: 1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor; 2. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părții interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6".
Potrivit dispozițiile legale arătate, instanța de judecată are posibilitatea de a reveni asupra măsurii procesuale dispuse în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. doar în condițiile prevăzute de art. 415 alin. (2) C. proc. civ.. Așadar, C. proc. civ. nu permite reluarea judecății decât prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor.
În cauză însă, petentul nu a întreprins măsuri pentru arătarea moștenitorilor defunctei intimate B..
După cum rezultă din lectura art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., legiuitorul a stipulat regula suspendării judecății în situația în care, după introducerea cererii de chemare în judecată, intervine decesul uneia dintre părți, incidența acestei reguli irevocabile fiind evitată dacă partea interesată solicită termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor.
Prin urmare, art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. obligă instanța să constate suspendarea de drept a judecății în cazul decesului uneia dintre părți în cursul judecății, măsură care poate fi împiedicată de arătarea de către partea interesată a moștenitorilor părții decedate; această indicare se poate face fie prin dovedirea calității de moștenitor cu certificatul de moștenitor sau de calitate de moștenitor, fie prin prezentarea certificatelor de stare civilă ale persoanelor astfel desemnate. Cu toate acestea, instanța nu va putea trece la analiza îndeplinirii cerinței privind indicarea moștenitorilor, dacă aceasta nu reiese din probatoriile administrate la termenul la care se cere continuarea/redeschiderea judecății.
Continuarea judecății sau cererea formulată în temeiul art. 415 alin. (2) C. proc. civ. trebuie să conțină, așa cum prevede expres legea, indicarea moștenitorilor, ceea ce în speță, nu s-a întâmplat.
Aceasta deoarece măsurile întreprinse de părți și pretinsa lipsă de rol activ a instanței de fond pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se solicită nu au relevanță în cauza de față, recurentul având posibilitatea de a critica aceste nereguli în cazul unui alt demers judiciar ce trebuia să vizeze măsurile dispuse în dosarul Judecătoriei Curtea de Argeș și, prin urmare, nu constituie în realitate "arătarea moștenitorilor" în prezenta cauză, ce avea ca obiect strămutarea pricinii aflate pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș.
Nici critica referitoare la motivarea instanței în sensul că a constatat intervenită suspendarea judecății nu este fondată.
După cum rezultă din ipoteza prevăzută de art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea de drept a procesului intervine, în mod obligatoriu, în baza legii și implică o oprire a cursului judecății ori de câte ori instanța constată apariția vreuneia dintre împrejurările prevăzute de art. 412 și întrunirea condițiilor impuse de ipotezele normative ale acestui text.
Scopul instituirii acestei reguli obligatorii este garantarea dreptului la apărare al părților și asigurarea principiului contradictorialității, fiind singurul instrument prin care se furnizează celor interesați posibilitatea continuării judecății prin înlăturarea cauzei care impune instanței întreruperea cursului judecății dar, totodată, și singurul mijloc prin care se asigură regularitatea desfășurării judecății, pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu o parte decedată reprezintând un caz de încălcare a legii ce atrage nulitatea absolută nesocotind grav principiul contradictorialității și al dreptului la apărare.
Față de cele ce preced, reținând că sunt nefondate criticile petentului și că încheierea recurată este legală, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul C. împotriva încheierii de ședință din 3 martie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pronunțate în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2022.